De ce ne parasesc barbatii?

Cred ca foarte putine femei ajunse la o varsta respectabila se pot lauda ca nu au fost parasite nici macar odata in viata lor de catre un barbat, ca nu au fost ranite vreodata din dragoste.

1. Daca te faci pres, de ce te miri ca esti calcata in picioare?

Unul dintre motivele pentru care se intampla asta ar putea fi lipsa respectului de sine. Atata timp cat situezi barbatul pe un piedestal si te uiti la el de jos in sus, de ce te-ai astepta ca el sa te trateze altfel decat de sus in jos?!? Cu alte cuvinte, exista multe femei care intra intr-o relatie cu un barbat si dintr-odata incep sa il considere pe el cel mai cel. El e mai frumos, mai destept, mai educat si mai cultivat decat ele.

Si totusi, nu se poate face nici comparatie intre parteneri, nu se pot pune intr-o balanta, sau cumva aseza la linia de start, pentru a porni intr-o intrecere. Fiecare are trasaturile, capacitatile si valentele lui. Ce se intampla in sufletul si mintea unei femei de o face sa uite cine este, cum arata si ce poate?!? Nu stiu daca il putem invinovati in totalitate pe barbat sau daca putem spune ca atitudinea lui o determina pe ea sa devina “supusa”, sa se uite la el ca la un zeu. Desi am auzit si de astfel de cazuri, in care el o umilea in permanenta, o acuza ca nu evolueaza impreuna cu el, o denigra si o facea mereu sa se simta mica si insignifianta. Vina nu era in totalitate a lui, ca se purta atat de urat cu ea, ci si a ei, pt ca accepta toate acestea. In definitiv, fiecare evolueaza in ritm propriu. Precum spuneam, partenerii de cuplu nu se afla intr-o intrecere.

Inainte de a intra intr-o relatie, de orice fel ar fi ea, fiecare persoana e bine sa se cunoasca pe sine, sa isi stie plusurile si minusurile, sa stie de ce este capabila, cum arata, ce stie si ce nu stie. Astfel, oricine va interactiona cu ea in vreun fel sau altul, nu o va putea denigra sau acuza pe nedrept de nimic. Ea va sti cum stau lucrurile, care este realitatea. Va sti ce studii are si cat de bine se pricepe in meseria ei, va sti ce educatie a primit acasa si care ii sunt lipsurile, isi va cunoaste foarte bine atat imaginea interioara, cat si cea exterioara. Si atunci nu va putea veni nimeni sa ii spuna contrariul, sa ii arate o imagine distorsionata despre ea. Sau chiar daca ar incerca sa o faca, ea nu se va lasa intimidata si nu va accepta nici un fel de umilire sau denigrare. Cu siguranta oamenii ne vad si altfel decat credem noi, decat ne asteptam sau ne imaginam noi; se intampla sa aiba impresii eronate despre noi, dar asta nu inseamna sa ne lasam influentate si sa acceptam ca asa suntem, doar cum ne definesc ceilalti.

Am asistat odata la o scena intre o mama si fetita ei care, nervoasa si iritata fiind din nu stiu ce motiv, se ratoia la mama ei si tot comenta pe un ton mai mult decat ridicat. Mama, in loc sa se enerveze sau sa isi piarda rabdarea si sa o puna la punct intr-o maniera mai brutala, a raspuns la lamentarile fetei razand pur si simplu de comicul situatiei create de prorpia ei fiica. Da, avea dreptate, era cel putin caraghios comportamentul fetitei. Si atunci a fost tratat ca atare. Cu siguranta ca in mintea si in inima fetei se petrecea o mica “drama”, ceva ce nu putea fi acceptat usor sau trecut cu vederea de la sine; de aici torentul de cuvinte strigate, mai mult decat rostite. Prin comportamentul ei, mama s-a aratat inteleapta si in cele din urma fata s-a potolit, dandu-si singura seama de situatia jenanta pe care o crease si de faptul ca totusi exagerase putin.

Probabil ca daca femeile ar reactiona in mod similar la incercarile infalificabile ale barbatilor de a le face sa se simta prost, urate, reduse, atunci acestia si-ar da seama de micimea comportamentului lor si ar sista astfel iesiri fata de ele.

Ciudat este faptul ca se plang de ele, le denigreaza, le acuza si le pun la zid, dar cu toate acestea, in mod uimitor, continua sa stea impreuna cu ele, sa aiba o viata de cuplu cu aceste femei: “urate, proaste si eventual ingalate si neevoluate spiritual”. De ce raman in continuare alaturi de ele daca le repugna atat de mult?!? Daca le este rusine cu ele?? Pentru ca ei stiu foarte bine ca nimeni altcineva nu le-ar suporta caracterul infect, ca nimeni nu i-ar iubi suficient de mult incat sa inghita la nesfarsit astfel de magarii de la ei. Si atunci continua sa se poarte asa, ca nu cumva ele sa se lumineze, sa vada ca lucrurile stau de fapt cu totul invers, si sa ii paraseasca pentru un alt barbat care sa le aprecieze si sa le iubeasca pentru ceea ce sunt.

Dragelor, nu va lasati prostite in fata! Aduceti-va aminte pentru ce ati fost alese la inceput, cand ei va laudau, va ridicau in slavi si nu stiau cum sa se poarte cu voi pentru a va face fericite. Refuz sa cred ca singura lor intentie a fost doar sa ajunga in patul vostru. Daca asa ar fi stat situatia, atunci nu s-ar fi ajuns la casatorie, nu ar trai alaturi de voi, nu ar incerca sa intemeiati impreuna o familie.

Am sa revin in curand si cu alte posibile motivatii si explicatii pentru care femeile “raman pe dinafara”.