De ce avem emotii cand mergem la un interviu - un punct de vedere de peste ocean

Am citit insemnarea din blog cu acest titlu si am zis de ce? De ce sa avem emotii cand mergem la un interviu? Apoi mi-am amintit de fiul meu cel mare care discutand intr-o zi despre cariera si "Ce vrea sa fie cand va fi mare" ( apropo are 17 ani!), imi spune simplu: "Testele mi-au spus ca...si oricum daca nu imi place am sa fac...asta..sau asta...oricum nu am sa ma pensionez din jobul asta". Epoca aia nenorocita in care am avut "sansa" sa ne nastem a fost infioratoare. Noi am fost nascuti si crescuti sa nu stim ce inseamna ca avem drepturi( la viata, la cariera, la a decide pentru noi) si ca a avea high "self esteem" nu inseamna ca "te dai mare" ci ca ceea ce ai tu nu are altul, ca jobul ala este pentru tine si ca este al tau. Asa trebuie sa pleci la un interviu. Nu cu teama ca ...aoleu...daca vine altul care are pile sau daca altul este mai bun decat mine.Iar cu asta nu te nasti cum cred altii si nici nu se invata din carti, asta se educa de cand esti mic. Toate astea incep cu testele care spun ce esti bun sa faci in viata, continua cu planificarea scolilor si cursurilor pe care le vei lua ca sa ajungi acolo si iti atingi telul prin conseierea in cariera pe care ai ales sa o faci. Nimeni nu incearca sa iti explice ca trebuie sa te faci doctor sau avocat -"Ca aia castiga mama si in viata ai nevoie de bani!" sau "Trebuie sa faci o facultate ca, ce o sa zica lumea ca esti proasta/prost!". In cariera conteaza ce iti place sa faci si stiti de ce? Sute si ani de exemplificari au aratat ca nu cei care au excelat in invatatura au ajuns celebri sau au facut bani. Chiar daca va intrebati de ce, sigur aveti si raspunsul: au facut ce le-a placut sa faca. Stiu ca eu vorbesc dintr-un alt unghi de vedere si dintr-o alta perspectiva, dar zilnic vad in medie 6 clienti cu care discut timp de o ora nu altceva decat despre planificarea carierei. Stiti care este varsta celor care ajung sa ceara aceasta conseiere? De la 16- 65 de ani. 65 de ani este varsta de pensionare. Si ca sa nu mint am avut un client, nu demult care desi se pensionase nu vroia sa stea acasa asa ca isi cauta un loc de munca si ar fi vrut sa se pregateasca pentru interviu. Era constient ca interviul nu mai este ce a fost acum 20-30 ani in urma.Culmea serviciul asta de conseiere este platit de guvern, pentru ca ei vor oamenii sa munceasca si social sa fie fericiti. Am sa inchei aici spunand ca intradevar cautatul de munca "sucks" si ca este un "full time" job. Dar va promit ca in insemnarile viitoare am sa va spun mai pe larg de ce nu trebuie sa avem emotii cand mergem la un interviu.