4 inamici ascunsi din copilarie care ne afecteaza la maturitate

Fiecare aspect al copilariei va aparea, mai devreme sau mai tarziu, in viata noastra, de preferinta atunci cand ne asteptam mai putin. Exista posibilitatea ca o femeie adulta parasita de sotul ei sa se aseze ca un copil pe parchet si sa planga cu disperare, exact asa cum si-ar fi dorit sa planga cand a fost parasita de tatal sau.

Si, cu toate ca imi place sa cred ca e foarte important felul in care ne educam sa trecem peste fiecare lucru care ni se intampla, elementele din copilarie ne slefuiesc si ne influenteaza intreaga viata. Ai putea spune ca fiecare eveniment petrecut undeva in timpul fragedei copilarii sau adolescente -chiar si evenimentele care fie nu ne-au avut pe noi in centrul atentiei (un exemplu ar fi divortul parintilor), fie nu par a avea legatura la prima vedere cu dezvoltarea noastra ulterioara, asa cum sunt schimbarile dese de locuinta - se vor reflecta, la un moment dat, in viata noastra.

Sentimentul de vina al mamei

Iti vine sa crezi ca nu e vorba despre tine in propozitie si ca nu putem fi afectati de sentimentele de vinovatie ale mamei? Gandeste astfel: un copil a carui mama sufera de depresie post natala sufera alaturi de ea, un micut a carui mama se simte vinovata ca sta acasa sau ca munceste are si el de suferit. Asa ca, fie ca stam acasa si ne simtim vinovate ca nu muncim, fie ca suntem la munca si avem impresia ca ne creste altcineva copilul, toate acestea ne pot influenta negativ copiii.

Mai mult, specialistii in puericultura ne explica faptul ca si un mic joc -aparent inofensiv- cum este sa ne prefacem ca plangem sau ca suntem suparati daca micutul fie nu isi mananca piureul de fructe sau nu vrea sa ne dea o imbratisare, poate avea consecinte devastatoare asupra copilului, declansandu-i primele sentimente de anxietate.

Furia reprimata din copilarie

Inca de la cele mai mici varste suntem invatati sa ne catalogam sentimentele in bune si rele. Iar furia, am fost cu totii invatati, face parte dintre sentimentele rele. Pentru a intelege cu adevarat ce se petrece in viata noastra trebuie sa schimbam felul in care ne privim furia, pentru ca furia reprimata ne poate face foarte mult rau.

Furia este un indicator al unui lucru care ne nemultumeste si reprezinta un lucru care trebuie schimbat/modificat pe cat posibil astfel incat sa ne simtim in largul nostru. Cum putem "lucra" cu propria furie? In primul si in primul rand trebuie sa o conducem intr-o zona pozitiva, sa ne asumam responsabilitatea pentru ea si sa incercam sa o transformam intr-o experienta pozitiva.

Parasirea (sentimentul de abandon)

Abandonul sau lipsa unuia dintre parinti pot face ca micutul ajuns la maturitate sa pastreze o anumita vina asociata cu abandonul, o anumita teama de cei din jur si o anumita respingere a acestora si o nesiguranta generala. Cum ai putea lupta cu acest sentiment? Cel mai bine ar fi sa ceri ajutorul unui psihoterapeut, mai ales in cazul in care simti ca acest sentiment te copleseste.

Schimbarea casei/ scolii

Copiii sunt foarte des afectati de schimbarile din jurul lor si acestia nu reusesc sa faca fata de unii singuri acestor schimbari. Cei care vad cel mai des efectul pe care aceste schimbari il au asupra copiilor sunt profesorii sau educatorii micutilor, care observa ca cei mici pot fi afectati emotional, social si din punct de vedere al invataturii -studiile arata faptul ca schimbarile dese duc la scaderea notelor. Cum ai putea reactiona? Acceptand faptul ca mutarea se poate dovedi traumatica pentru copilul tau si ca ar trebui sa discutii cu copilul tau si sa ceri ajutorul persoanelor din jurul vostru pentru a-i face aceasta tranzitie cat mai usoara.