Dragelor,ca recunoastem sau nu,noi romancele avem un fel aparte de a reactiona cand ne simtim tradate. Stiu ca unele se vor repezi sa ma combata,altele sa ma condamne( faceti-o,nu ma deranjeaza,inseamna ca oricum am ajuns la voi) dar nu stiu de ce cred eu ca acolo,undeva,in sufletul vostru,a fost macar un zvacnet de blestem cand v-ati simtit iubirea murdarita de minciuna.Asta este dragelor,mamele mamelor noastre,cele care au facut ia si doina,ne-au lasat si aceasta mostenire.
De-o fi...
De-o fi cumva sa poti uita
Cararea catre casa mea,
Du-te pe veci, sa nu mai stii
Iubirea cum o poti gasi!
De-o fi sa-mi lasi dorul in piept,
Sa-mi planga zilele-n desert,
In viata ta sa nu-ntalnesti
O alta care s-o doresti!
De-o fi sa vrei sa m-amagesti,
Cu vorbe dulci sa ma vrajesti,
Sa nu ai parte de popas,
Nici chiar in ultimul tau ceas!
Dar de o fi sa ma-ndragesti,
Eu mi te iau asa cum esti
Si-o sa te las in patul meu
Si-o sa mi te fac Dumnezeu!
Autor Karelia Mihaela Neacsu
Moment poetic
