Cântăreața pop a depus la United States Patent and Trademark Office (USPTO) două înregistrări sonore. Fiecare începe cu fraza 'Bună, eu sunt Taylor' și anunță lansarea celui mai recent album al ei, 'The Life of a Showgirl', apărut pe piață în octombrie 2025.
Un alt document depus vineri la USPTO, observat inițial de avocatul specializat în drepturi de proprietate intelectuală Josh Gerben, este o fotografie a artistei pe scenă.
Dosarele instituției nu oferă deocamdată detalii cu privire la această cerere. Contactată de AFP, asistenta de presă a cântăreței Taylor Swift nu a răspuns solicitării de a face declarații pe această temă.
În septembrie 2024, vedeta pop americană a condamnat publicarea, pe site-ul oficial de campanie al lui Donald Trump, a unei imagini false cu ea, care îndemna publicul să susțină candidatura miliardarului republican.
'Acest lucru mi-a amplificat temerile legate de inteligența artificială și de pericolul dezinformării', a comentat Taylor Swift, pe Instagram, la acea vreme.
La jumătatea lunii ianuarie 2026, actorul american Matthew McConaughey a fost primul artist de calibru care a întreprins un astfel de demers la USPTO, prezentat ca o protecție împotriva utilizării ilegale a vocii sale de către modelele de inteligență artificială.
Progresele reușite de modelele de inteligență artificială permit de acum sintetizarea unei voci în câteva secunde și folosind doar un scurt fragment vocal, în timp ce, cu doar câțiva ani în urmă, erau necesare înregistrări lungi și câteva zile de lucru.
Numeroși artiști sunt îngrijorați de utilizarea abuzivă a imaginii și a vocii lor de către platformele de AI.
Mai multe state americane au adoptat legi care interzic acest lucru, însă multe dintre acele legi se aplică în special utilizării rău intenționate sau în scopuri comerciale.
Doar câteva dintre ele, în special legea 'ELVIS Act', votată de parlamentul local din statul Tennessee în anul 2024, oferă o protecție mai cuprinzătoare.
Puțini sunt însă actorii care au sesizat justiția pentru a-și apăra drepturile. Cel mai notabil exemplu este cel al actriței Scarlett Johansson, care a dat în judecată, în 2023, aplicația Lisa AI după ce aceasta a creat, fără consimțământul vedetei hollywoodiene, un avatar AI după chipul și asemănarea ei pentru o reclamă.
