''Plămânii și căile respiratorii sunt expuși la diferiți poluanți din atmosferă de-a lungul vieții, dar, cum plămânii nu sunt dezvoltați pe deplin la naștere, copiii sunt în mod particular vulnerabili la efectele adverse'', a spus principalul autor al studiului, dr Erica S. Schultz, de la Institute of Environmental Medicine din cadrul Karolinska Institute din Stockholm.
Pentru că efectele sunt reduse, ar putea avea impact scăzut asupra sănătății oamenilor care trăiesc în zonele cu poluare puțină, potrivit autorilor studiului. Însă rezultatele studiului sunt relevante în zonele cu nivele mari de poluare și pentru oamenii cu anumite probleme respiratorii.
Cercetătorii au studiat aproape 2.400 de copii în perioada 1994-1996 în Suedia, pentru care aveau date în privința expunerii la poluarea atmosferică ca bebeluși și a funcțiilor pulmonare ca adolescenți. Cercetătorii au studiat îndeosebi "rezistență" în căile respiratorii periferice ale adolescenților sau cât de greu era să primească aer prin acele zone.
Cercetătorii s-au concentrat pe analizarea oxizilor de azot eliminați de sistemul de eșapament al mașinilor și pe particulele rezultate din eroziunea șoselei. Au folosit date privind traficul pe drumurile publice, date despre condițiile meteorologice și topografia pentru a exemplifica nivelele de poluare în zonele rezidențiale și ale acelor zone unde sunt școli, deci unde se află copii, mai ales în primii 16 ani de viață ai lor.
Autorii cercetării au scris în studiul publicat în Journal of Allergy and Clinical Immunology că particulele rezultate din eroziunea șoselei nu au avut un impact semnificativ în ceea ce privește rezistența căilor respiratorii.
''Un număr considerabil de studii arată importanța căilor respiratorii periferice pentru sănătatea pulmonară'', a declarat dr Erica Schultz agenției Reuters. ''Îngrijorător este însă efectul din primii ani de viață, care pare a fi de lungă durată, chiar dacă deocamdată nu cunoaștem implicarea clinică completă a acestui efect'', a mai spus dr. Schultz.
Majoritatea adolescenților nu ar simți vreun simptom în urma reducerii funcției lor pulmonare fiindcă efectul este redus, mai spune Schultz.
Orașul Stockholm are nivele relativ reduse de poluare ale aerului, a mai spus autoarea studiului, care a adăugat că în cazul orașelor mai poluate, efectele ar putea fi mai mari și ar putea cauza boli precum astm, atac de cord, accident vascular și moarte prematură.
"Din acest studiu, nu putem afirma că starea copiilor cu astm sau alte probleme respiratorii s-ar înrăutăți și mai mult din cauza expunerii la poluanți, chiar dacă acest lucru a fost subliniat de alte studii", a mai declarat Erica Schultz, care a cerut decidenților politici să ia în considerare nivelele de poluare ale aerului cauzate de trafic atunci când realizează planurile pentru construirea locuințelor, a școlilor sau a grădinițelor, conform Reuters.
5 motive surprinzătoare pentru care eşti o ţintă SIGURĂ pentru ŢÂNŢARI
Avantaj NEBĂNUIT: Când răcesc, femeile au şanse mai mari să...
