Oamenii de ştiinţă studiază de mult timp creierul cu scopul de a ajuta la o îmbătrânire mai sănătoasă. În timp ce se cunosc multe despre factorii de risc pentru îmbătrânirea accelerată a creierului, s-au descoperit mai puţine modalităţi de identificare a căilor de prevenire a declinului cognitiv.
Există dovezi că nutriţia contează, iar un nou studiu publicat marţi, în revista npj Aging, realizat de Centrul pentru creier, biologie şi comportament al universităţilor americane Nebraska-Lincoln şi Universitatea Illinois din Urbana-Champaign (UIUC) semnalează în continuare modul în care nutrienţii specifici pot juca un rol esenţial în îmbătrânirea sănătoasă a creierului.
Echipa de oameni de ştiinţă, condusă de Aron Barbey, director al Centrului pentru creier, biologie şi comportament, împreună cu Jisheng Wu, doctorand la Nebraska, şi Christopher Zwilling, cercetător ştiinţific la UIUC, a realizat studiul multimodal – combinând inovaţiile de ultimă oră în neuroştiinţă şi ştiinţa nutriţiei – şi a identificat un profil nutritiv specific la participanţii care au avut performanţe cognitive mai bune.
Studiul transversal a inclus 100 de participanţi sănătoşi din punct de vedere cognitiv, cu vârste cuprinse între 65 şi 75 de ani.
Aceşti participanţi au completat un chestionar cu informaţii demografice, măsurători corporale şi activitate fizică.
Plasma sanguină a fost colectată după o perioadă de post pentru a analiza biomarkerii nutritivi.
De asemenea, participanţii au fost supuşi unor evaluări cognitive şi scanări RMN.
Eforturile au scos la iveală două tipuri de îmbătrânire cerebrală în rândul participanţilor – accelerată şi mai lentă decât se aşteptau cercetătorii.
Cei cu o îmbătrânire cerebrală mai lentă aveau un profil nutritiv distinct.
Biomarkerii nutrienţi benefici din sânge au fost o combinaţie de acizi graşi (acizi vaccenici, gondoici, alfa-linolenici, elcosapentaenoici, eicosadienoici şi lignocerici); antioxidanţi şi carotenoizi, inclusiv cis-luteină, trans-luteină şi zeaxantină; două forme de vitamina E şi colină.
Acest profil este corelat cu nutrienţii care se găsesc în dieta mediteraneană, pe care cercetările au asociat-o anterior cu îmbătrânirea sănătoasă a creierului.
„Am investigat biomarkeri nutritivi specifici, cum ar fi profilurile de acizi graşi, cunoscuţi în ştiinţa nutriţională pentru a oferi potenţial beneficii pentru sănătate. Acest lucru se aliniază cu volumul extins de cercetări din domeniu care demonstrează efectele pozitive asupra sănătăţii ale dietei mediteraneene, care pune accentul pe alimentele bogate în aceşti nutrienţi benefici”, a declarat Aron Barbey, profesor de psihologie, într-un comunicat al universităţii Nebraska-Lincoln.
El a remarcat că cercetările anterioare privind nutriţia şi îmbătrânirea creierului s-au bazat în principal pe chestionare de frecvenţă alimentară, care depind de propria memorie a participanţilor.
Recentul studiu este unul dintre primele şi cel mai mare care combină imagistica cerebrală, biomarkeri din sânge şi evaluări cognitive validate.
„Aspectul unic al studiului nostru constă în abordarea sa cuprinzătoare, integrând date privind nutriţia, funcţia cognitivă şi imagistica cerebrală”, a precizat prof. Barbey.
„Acest lucru ne permite să construim o înţelegere mai solidă a relaţiei dintre aceşti factori. Trecem dincolo de simpla măsurare a performanţelor cognitive cu ajutorul testelor neuropsihologice tradiţionale”, a explicat cercetătorul.
„Examinăm simultan structura, funcţia şi metabolismul creierului, demonstrând o legătură directă între aceste proprietăţi ale creierului şi abilităţile cognitive. Mai mult, arătăm că aceste proprietăţi ale creierului sunt direct legate de dietă şi nutriţie, aşa cum reiese din modelele observate în biomarkerii nutritivi”, a precizat acesta.
Cercetătorii vor continua să exploreze acest profil de nutrienţi în legătură cu îmbătrânirea sănătoasă a creierului.
Ei spun că este posibil ca, în viitor, descoperirile să ajute la dezvoltarea unor terapii şi intervenţii pentru a promova sănătatea creierului.
„Un pas următor important implică efectuarea de studii controlate randomizate. În aceste studii, vom izola nutrienţii specifici cu asocieri favorabile cu funcţia cognitivă şi sănătatea creierului şi îi vom administra sub formă de nutraceutice”, a precizat prof. Barbey.
„Acest lucru ne va permite să evaluăm definitiv dacă o creştere a nivelurilor acestor profiluri specifice de nutrienţi duce la îmbunătăţiri ale performanţelor la testele cognitive şi în măsurătorile structurii, funcţiei şi metabolismului creierului”, a explicat cercetătorul american.
De ce este iaurtul grecesc benefic pentru sănătate
