Speranta are un gust ... amar

Saptamana trecuta am aflat povestea a doi romani care locuiesc in mediul rural. Brusc, imaginea idilica pe care o aveam despre satele romanesti s-a imprastiat.

Constantin si Petronela sunt trecuti de 40 de ani si sunt parintii a cinci copii. Fetele mai mari s-au casatorit inainte de a termina macar opt clase.
Cel mai mare dintre baieti a abandonat si el scoala inainte de a termina clasa a 7 a si a plecat sa munceasca, undeva in sudul tarii pentru un salariu de trei sute de lei noi. Surprinzator? Nicidecum daca tinem cont de o realitate simpla: trei sferturi din populatia rurala traieste sub pragul saraciei, supravietuind cu cativa banuti pe zi.

Daca inainte de 1990, pe cand erau inca tineri si plini de viata, Constantin mai putea sa vorbeasca cu fruntea descretita si vocea netulburata despre speranta, acum, speranta nu mai este decat un cuvant cu gust amar.

„In 1986 am reusit chiar sa ne construim o casuta a noastra. Acum am ramas doar cu ea– servici nu mai avem, bani sa bag in casa nu am mai avut” a povestit cu tristete barbatul.
Daca ar avea cu ce, ar mai repara un pic casa cea cu doua camere. De cand au ramas numai patru suflete pe langa casa, se mai descurca cu spatiul – Alexandru si Petronela pot sa doarma fiecare in patul lui, parintii pot sa doarma in camera de alaturi.
Daca ar gasi o cale de a scapa si de mucegaiul care a invadat peretii de langa paturile copiilor, ar fi mult mai linistiti.

Petronela are grija sa tina casa cat mai ordonata chiar daca lipsesc multe. Toata mancarea se pregateste pe plita cu lemne din micuta bucatarie care tine si loc de hol.
Constantin, Petronela si cei doi copii mai mici supravietuiesc numai din alocatiile acestora din urma. Animale nu au: gainile au murit toate in urma cu ceva vreme si bani pentru a cumpara un purcel pe care sa il creasca pe langa casa nu au. Vara mai muncesc amandoi cu ziua – daca sunt norocoai primesc 20-30 RON pentru o zi de munca. Din pacate si asta se intampla din ce in ce mai rar.

Si Petronela si Constantin si-ar dori sa poata face mai mult pentru copiii lor. Ar munci mai mult dar, la fel ca in multe sate din Romania, locurile de munca nu sunt decat un vis frumos. Cat despre agricultura, isi mai amintesc numai batranii.