Teorii celebre dar controversate despre cresterea bebelusilor

Ce spun pediatrii VIP?
Dr. Spock a revolutionat mentalitatea americana postbelica indrumandu-i pe tinerii parinti sa renunte la ideea de reguli si de program si sa-si creasca bebelusul asa cum simt. Instinctul matern si, dupa parerea lui , si cel patern sunt incontestabile si infailible atunci cand vine vorba de cresterea unui nou-nascut. Ceea ce vroia sa zica Dr. Benjamin Spock, (ale caror sfaturi de crestere a copiilor vor fi mai tarziu citate de catre guvernul american ca una din cauzele pentru care tineretul refuza sa se inroleze in armata si sa plece la lupta in Vietnam) era ca tu, ca parinte nu ai cum sa gresesti atat timp cat esti convinsa ca faci ceea ce este bine pentru copilul tau. Il poti alapta ori de cate ori ii e foame, il poti lua in brate ori de cate ori plange, ba chiar sa-l iei in pat alaturi de tine si partenerul tau, daca crezi ca doar asa puteti sa mai inchideti un ochi toti trei.

Despre ultimul compromis din enumerare s-au scris carti intregi, cele mai celebre (dar si cea mai controversata) fiind cea a doctorilor William si Martha Sears. Sot si sotie si parinti a zece copii, acestia au fost primii pediatri care sa le recomande calduros parintilor sa-si lase bebelusii sa doarma in pat, alaturi de ei, facand apel tot la instinctual matern pentru a pune punct temerilor firesti, din seria "si daca am sa ma rostogolesc peste el si-am sa-l sufoc?". Dr. Silvia Manea nu este de acord cu aceasta propunere, recomandandu-ne sa obisnuim copilul sa doarma singur in patutul lui. Acest lucru, spune ea, "nu inseamna ruperea legaturilor afective cu parintii". II impartasesc parerea majoritatea pediatrilor, precum si o buna parte din psihologi, care cred ca cuplului trebuie sa-i ramana timp (si spatiu!) doar pentru el. Ducand la un alt nivel sfaturile lui Spock, sotii Sears promoveaza o legatura puternica si profunda intre parinti si copilul lor, legatura care ii va ajuta in viitor sa comunice mai bine, spulberand astfel mitul prapastiei intre generatii, si care nu poate fi formata decat atunci cand parintii sunt dispusi sa accepte prezenta bebelusului full time in viata lor de zi cu zi. Altfel spus sa doarma impreuna, sa se joace impreuna si sa mearga impreuna peste tot (teoriile sotilor Sears au incurajat confectionarea si comercializarea port-bebe-urilor).

Dar cate din sfaturile pe care le-am citit in cele 9 luni de sarcina din astfel de carti vom putea pune in aplicare linistite odata ce copilul nostru a venit pe lume? Cate dintre noi vor mai fi in stare sa isi aminteasca spusele lui Dr. Spock atunci cand bebelusul plange si nu stim de ce? Vom forma numarul de telefon al pediatrului fara sa stam pe ganduri. Chiar si atunci cand nu se va intrezari o situatie de urgenta, tot vom avea retineri in a pune in practica cele citite in cele 9 luni. O cred pe prietena mea, mamica a unei fetite de 1 an si doua luni si insarcinata in 6 luni cu cel de-al doilea copil (un baietel!), atunci cand imi spune ca citeste astfel de "carticele" doar pentru divertisment. Majoritatea tinerelor mamici au mostenit de la mamele lor "Mama si Copilul" a doctorilor Capraru, sau le-au urmat acestora sfatul si au cumparat noua editie, revizuita, din librarii. Biblia dupa care au fost crescuti cateva generatii bune de nou nascuti are informatii exacte si este structurata pe capitole, in functie de varsta bebulusului, ceea ce, chiar daca abunda in termini medicali, o face relativ usor de citit. Mamele o prefera insa si din alt motiv: este scrisa de niste medici romani, in tema cu realitatatile si mentalitatatile societatii noastre. Intr-un fel, le ofera garantia ca explicatiile continute sunt plauzibile si ca metodele propuse vor da roade. Deloc indrazneata in comparatie cu cartile lui Dr. Spock si cele ale sotilor Sears, "Mama si Copilul" in editie revizuita primeste unda verde din partea pediatrilor, cu mentiunea ca alaptatul la ora fixa si norma de somn, altadata obligatorii, raman acum la latitudinea parintilor.

"Copilul trebuie alaptat ori decate ori cere, mai ales in primele luni de viata"
Asa a inceput discutia cu Silvia Manea, medic pediatru. Am hotarat sa incep cu aceasta intrebare fiindca, in ciuda faptului ca suntem din ce in ce mai destupati la minte si deschisi catre metodele din Vest, printre noi mai exista parinti care decid sa-si creasca copilul asa cum au fost crescuti si ei, cu mese din trei in trei ore, somn in patutul amplasat in alta camera decat cea in care dorm parintii, fara prea multe imbratisari si pupaturi. Crezul lor este acelasi cu cel al parintilor lor: ca astfel, copilul va creste mai puternic si ca atunci cand viata i-o va cere, ii va fi mai usor sa se desprinda de parinti. Un prieten de familie si-a crescut ambii baieti dupa astfel de reguli. Copiii sunt sanatosi, frumosi, voinici si, intr-adevar, cum el insusi se mandreste, "nu au iesit cocolositi". Desigur, nu exista retete, iar rezultatele difera de la caz la caz. Vegetarieni din scutec?
La polul opus se situeaza parintii care sunt dispusi sa incerce orice metoda alternativa (cu cat mai indrazneata, cu atat mai bine), atata timp cat aceasta le promite un bebelus mai sanatos, mai activ si mai inteligent. Imi vine in minte teoria doctorului Spock, vegetarian convins, pe care parca mi-l si imaginez spunand raspicat ca dupa varsta de doi ani, copiii nu mai trebuie sa mai bea lapte. Implicit, sa nu mai manance unt, smantana, iaurt, branza. Si nici carne sau oua. Odata ce e capabil sa mearga, sa faca la olita si sa ingaime cateva cuvinte, copilul nostru va trebui practic sa treaca la un regim vegetarian. Spock isi motiva indemnul sustinand ca produsele lactate pot interfera cu abilitatea copiilor de a absorbi fierul si pot determina pierderi digestive de sange copiilor care au alergii adevarate la laptele de vaca. Doar ca teoria lui Spock continua sa fie constatata de pediatri: "un regim strict vegetarian dezechilibreaza procesul normal de crestere si dezvoltare (atat fizica cat si psihica) a copilului", este de parere Dr. Silvia Manea. "Produsele lactate pot agrava unele probleme de sanatate atunci cand sunt consumate in exces sau de catre personae predispuse". Cu alte cuvinte, consumul de lactate nu poate fi luat in calcul ca o cauza pentru declansarea sau agravarea unor afectiuni precum astmul, infectiile cronice ale urechilor, eczemele sau constipatia, dupa cum afirma Dr. Spock. Dr. Silvia Manea sustine ca singurele probleme de sanatate care pot fi cauzate de lactoza, principalul glucid continut de produsele lactate, sunt durerile abdominale, balonarea, flatulenta si diareea, mentionand ca acestea sunt prezente doar la copiii cu intoleranta la lactoza. Din fericire, exista alternative laptelui fara lactoza, care este disponibil de ceva timp si la noi pe piata. Ultimul argument in favoarea unei diete vegetariene lansat de Dr. Spock a fost cel care viza carentele de calciu, asociata in mod eronat tuturor dietelor si regimurilor alimentare care reduce sau exclude consumul de produse lactate. Potrivit lui, exista multe alte surse de calciu in afara laptelui, incepand cu legumele cu frunze verzi si fasolea, si continuand cu crealele integrale. Acestea, spunea Spok, contin o forma de calciu care se absoarbe la fel de bine (daca nu mai bine) ca cea din lapte. Nutritionistii ii sustin parerea. Dr. Silvia Manea are insa o singura obiectie de facut: "o crestere sanatoasa presupune un regim care sa contina toate principiile alimentare, nu numai calciu iar acest lucru este posibil doar printr-o alimentatie echilibrata, care sa include fructe, legume dar si carne si produse lactate".

Morcovii sunt greu de digerat?
Dr. Spock a mai zguduit principiile de hranire a bebelusilor cu inca doua teorii. Prima se refera la ordinea de introducere a alimentelor solide, el recomandand traiectoria fainoase - fructe – legume. Cand se ajunge la etapa legumelor, Dr. Spock ii incurajeaza pe parinti sa inceapa cu fasolea verde, mazarea si dovleceii urmand ca abia apoi sa include in dieta bebelusilor morcovii, sfecla si cartofii dulci. Cum ramane cu morcovul amestecat cu mar ras si cu biscuiti, piure care alcatuia masa oricarui bebelus de 5-6 luni din generatiile trecute? "Daca copilul este alimentat natural (cu lapte matern) si curba ponderala este normala, introducerea de noi alimente se face cat mai tarziu, intre 5 si 6 luni. Daca bebelusul este alimentat artificial, diversificarea poate incepe de la 4 luni", este parerea Dr. Silvia Manea, precum si a altor pediatri. Cat despre ordine, se incepe cu legumele, se continua cu fructele, urmand ca abia in ultima faza sa fie introduce fainoasele. Deci exact invers."Legumele de inceput sunt morcovul, dovleceii si cartofii", sustine Dr. Silvia Manea.Sterilizarea biberoanelor
Adoua teorie a lui Dr. Spock are in vedere sterilizarea preparatelor si a biberoanelor, pe care el nu o mai considera obligatorie in SUA anilor '50-'80. Dr. Silvia Manea ii sustine parerea atata timp cat spalarea sticlutelor si prepararea laptelui praf se face cu apa potabila, mentionand ca "in colectivitatile de copii sterilizarea este obligatorie". In concluzie: "in famiile cu igiena corecta nu este nevoie sa apelam la sterilizare zilnic".

Premergatoarele si port-bebe-urile impiedica dezvoltarea corecta?
Dr. Spock s-a declarat intotdeauna impotriva premergatoarelor, fiind de parere ca, in realitate cestea ii impiedica pe copii sa invete sa mearga. Mai exact, el sustinea ca pentru a merge sunt necesare multe abilitati iar copilul, obisnuit cu premergatorul, va fi mai putin motivat pentru a le invata pe toate. "In fond", concluziona Spock, "acesta se poate misca foarte bine singur cu ajutorul acestui dispozitiv". Pe aceeasi lungime de unda cu Spock sunt si sotii Capraru, care nu sunt de acord cu premergatorul decat dupa ce copilul se poate ridica singur tinandu-se de marginea patului. Dar mai este cazul atunci sa recurgem la premergator, daca bebelusul este deja in stare sa se sprijine sis a-si mentina echilibru pentru a face primii pasi? Dr. Silvia Manea spune ca da. "Utilizarea premergatorului de catre un copil bine dezvoltat neuromotor ii confera acestuia un spatiu larg de actiune, de cercetare. Nu consider ca utilizarea lui ii diminueaza motivatia de a invata sa mearga de unul singur. Exceptie fac, desigur, copiii diagnosticati cu probleme medicale". Sotii Capraru recomanda exercitii pentru stimularea ridicarii in picioare a bebelusului; "Acestea trebuie, insa, incepute abia dupa ce bebelusul a dat primele semne ca poate sta singur in fundulet si, bineinteles, daca nu exista suspiciunea de displazie luxanta", este de parere Dr. Silvia Manea. Ce putem spune despre port-bebe-urile recomandate calduros de Dr. Sears? Parerea doctoritei noastre este ca acestea sunt utile ca pozitie - pentru prevenirea displaziilor luxante mentionate mai sus; bebelusul sta in fundulet, putand sa-si mentina pozitia mult mai mult timp decat ar face-o in bratele mamei.

Despre cresterea bebelusilor, cu bune si cu rele, cu metode contestate sau acceptate, se pot scrie cate-n luna si-n stele. Te confrunti cu o problema care nu si-a gasit loc in acest articol? Scrie-ne si noi, cu ajutorul unuia sau mai multor specialisti, o vom lamuri. Iar daca ti s-a intamplat sa dai peste un pediatru cu idei mai nastrusnice decat ale lui Spock si ale lui Sears la un loc, prezinta-ni-l si te asiguram ca va avea parte de acelasi tratament.