Relatia de cuplu in perioada sarcinii

Viitoarea mamica incepe sa fie din ce in ce mai absorbita de sarcina, bebe si sine, sa caute infromatii despre nastere si perioada de dupa. Apar transformarile corporale, valul de hormoni, starile emotionale schimbatoare, greturi si pofte, nesiguranta de a fi sau nu o mama buna, de cum va fi cu bebe, analize si ecografii...

Taticul este preocupat si el de ce se intampla, de cum o fi sa simti bebe-ul in burtica, daca va putea sa le asigure celor doi (partenerei si copilului) un trai sigur si bun, de ce va face el in momentul nasterii, sa inteleaga ce o fi cu toate analizele si speranta sa fie totul bine, daca se va descurca, daca lucrurile vor mai fi la fel...

Iata cat de usor puteti fi prinsi in iuresul preocuparilor legate de sarcina, cat de usor ajungeti sa fiti centrati pe ceea ce se intampla cu sine si cu celalalt, si astfel sa uitati pur si simplu de relatia voastra.

Oare este posibil sa uiti de relatie? Doar relatia exista pur si simplu pentru ca de aceea suntem impreuna, nu?

O relatie are nevoie de ingrijire si de munca permanenta. Nu este suficient sa o initiezi si apoi sa o lasi la voia intamplarii. Munca nu presupune sa dai cu sapa, ci sa vorbesti cu partenerul, sa ii povestesti de propriile nevoi, dorinte si de visele pe care ti le faci.

Nu esti egocentrista daca vorbesti despre tine. Le spun adesea clientelor mele ca a vorbi despre sine nu inseamna ca esti centrata doar pe propria persoana, ca esti egoista. In momentul in care vorbesti despre tine il lasi pe celalalt sa se apropie, sa te cunoasca. Este foarte important sa ajungeti sa comunicati la acest nivel, sa va cunoasteti mai bine si sa treceti impreuna prin perioada aceasta, mai ales in momentul in care viata voastra se schimba prin aparitia unei noi vieti.

Cel de langa tine are nevoie sa stie ca tie iti este teama de ce va urma, ca nu stii ce vei face, ca ai nevoie de sprijinul lui.

Deseori femeile tind sa para perfecte: sotia perfecta, mama perfecta, soacra perfecta etc, reusind, astfel, sa ii indeparteze pe cei din jur. Perfectiunea este o masca ce ascunde teama ca nu esti suficient de buna. In momentul in care iti pui aceasta masca, cel din fata ta pierde contactul cu tine, cu cine esti de fapt, si, astfel, se creaza o prapastie intre voi. Prinsa in lupta cu perfectiunea vei tinde sa faci totul singura pentru a demonstra ca poti. Ceea ce lasi in urma este chiar pe cel pentru care te gandesti sa devii perfecta: partenerul tau.

De cand lucrez ca psihoterapeut nu am intalnit nicio persoana capabila sa citeasca gandurile celuilalt. Consider, asadar, ca este foarte important sa va ascultati partenerul, sa fiti atente si la nevoile, visele, dorintele, fricile si planurile lui.

Ce credeai? Relatia nu este unilaterala. Ea presupune doua persoane care trec printr-o schimbare. Este necesar ca amandoi sa vorbiti despre voi, sa fiti interesati de ce se intampla cu celalalt, sa va sprijiniti si sa va iubiti.

Atunci cand impartasirile, sustinerile si intelegerile sunt unilaterale relatia se indreapta spre final. Chiar daca acest final se petrece in doi, trei ani, ea se va sfarsi pana la urma. Comunicarea asertiva este cea mai importanta in cuplu. A putea sa vorbesti deschis si direct cu parterul este esential pentru viitorul relatiei.

In momentul in care nu mai comunici cu partenerul  ruptura incepe sa se produca.

Este adevarat ca barbatii nu sunt, de cele mai multe ori, dispusi sa isi impartaseasca celor din jur emotiile pe care le traiesc. Aceasta este si o consecinta a educatiei traditionale acordate baietilor, care este gresit invatat, inca de cand sunt mici, ca exprimarea sentimentelor reprezinta un semn de slabiciune nepermis la un barbat. Insa in timp vor invata sa vorbeasca si ei, principalele ingrediente necesare fiind doar rabdarea si disponibilitatea dumneavoastra. Fiecare schimbare se produce incet. Pana si copilul vine treptat, in noua luni.

Relatia de cuplu are nevoie de atentia dumneavoastra! Trebuie sa ii faceti loc printre preocuparile legate de sarcina. Este foarte important sa va amintiti ca nu sunteti singura, sa ii  permiteti partenerului sa se implice in viata dumneavoastra si a viitorului copil, sa fiti in continuare apropiati, sa vorbiti despre orice si oricand.