Intr-o zi s-a hotarat sa plece intr-o calatorie. Nu avea nici un bagaj asa ca a plecat fara sa-si faca griji de nimic. S-a urcat intr-un tren si apoi intr-un autobuz. Dar cu avionul n-a zburat. Nu avea pasaport. A mancat niste biscuiti si a baut un suc cu un pai ros de un copil mic si apoi s-a odihnit. Nu s-a intalnit cu nimeni cunoscut, nimeni nu l-a strigat pe nume. Numele lui era Zag.
Intr-o noapte a stat de vorba cu un gandac albastru. Si-au povestit niste intamplari petrecute mai demult si apoi au adormit mult mai bine.
Calatoria se apropia de sfarsit. Porcul era batran si nu-l mai tineau picioarele sa mai umble din loc in loc. Caisa din visul lui cazuse demult din pom. Si totusi..
Exact. Intr-o livada locuia un cais. Caisele dormeau la ora aia. Erau inca verzi si se pare ca aveau sa mai doarma cateva zile bune. Porcul se aseza langa cais. Avea sa moara vazandu-si visul implinit. In scurt timp caisele vor fi portocalii, isi spuse porcul Zag.Trecura cateva zile si o fetita cu pistrui se apropie de porc. Ce faci porcule? Porcul clipi din ochi si raspunse incet. Privesc caisele. Astept sa se coaca si sa cada. Aha, spuse fetita. Vrei sa le mananci? Si imediat se cocota in cais. O sa-ti arunc eu cateva. Porcul era in culmea fericirii. Ce mai conta ca avea sa moara in curand? Ajunsese la capatul calatoriei. Fetita gusta dintr-o caisa. Si din alta caisa. Ce sa vezi? Porcul era inconjurat de o multime de samburi de caisa. Ah, am uitat de tine! Se intrista fetita cand dadu ochii cu porcul Zag. De ce nu m-ai strigat? Porcul o privea insa asa de linistit ca fetita se gandi ca nu era deloc suparat pe ea si pleca.
De atunci au trecut multi porci prin livada. Dar niciodata nu s-a mai intamplat ca un porc sa vada caisul. Si asta pentru ca nu mai exista nici un cais.
Foto: Vilia Lupu
Copacii
Foc fericit
