Nu e vina ta: 14 forţe PSIHOLOGICE care te împing să calci strâmb

Mintea este cea care îi joacă feste individului, păcălindu-l să alunece pe panta comportamentului reprobabil şi să încalce regulile eticii.

"Integritatea înseamnă să faci ceea ce este corect, chiar şi atunci când nimeni nu te urmăreşte" C.S. Lewis

Dr. Muel Kaptein, profesor la catedra de etică şi integritate în managementul afacerilor de la Rotterdam School of Management, a studiat comportamentul reprobabil decenii întregi, iar un studiu pe care l-a publicat recent face lumină în ceea ce priveşte factorii care îi motivează pe oamenii buni să calce strâmb.

Cercetarea lui Kaptein scoate la iveală 14 moduri în care mintea îi păcăleşte pe oamenii buni să îşi piardă busola morală şi să se rătăcească pe căi greşite.

Efectul compensaţiei

Se referă la tendinţa oamenilor de a presupune că acumulează un soi de capital moral. Astfel, folosesc faptele bune pentru a le echilibra cele rele sau, alternativ, iau o pauză de la bunătate crezând că o merită, aşa cum faci când mănânci o bucăţică de ciocolată după ce ai mâncat numai salată o săptămână întreagă. Acest efect îi face pe oameni să fie tentaţi să facă lucruri rele gândind că "Eu sunt o persoană bună" sau că "Este doar o scăpare".

Puterea denumirii

Cum numeşti un anumit aspect este foarte important, pentru că poate altera percepţia individului asupra realităţii. În situaţiile în care companiile atribuie unor practici lipsite de etică eufemisme pline de umor, cum ar fi "ingineriile financiare" pentru fraudă, angajaţii tind să nu ia în serios comportamentul reprobabil. Thomas Watson, fondatorul IBM, este cunoscut pentru celebra replică: "A face afaceri este un joc, cel mai mare joc din lume, dacă ştii cum să-l joci." Ceva atât de simplu precum folosirea termenului de joc pentru afaceri îi poate determina pe indivizi să nu vadă că acţiunile lor pot avea consecinţe grave în lumea reală.

Disonanţa cognitivă

Constă în disconfortul resimţit de individ când are două păreri contradictorii sau când comportamentul lui este în contradicţie cu convingerile lui. Este una dintre cele mai puternice forţe psihologice care determină comportamentul uman, dar poate fi depăşită de indivizii cu o inteligenţă emoţională(EQ) ridicată. Atunci când oamenii care ştiu că sunt buni fac lucruri rele, disonanţa cognitivă îi determină să ignore acest comportament, fiindcă nu pot tolera neconcordanţa dintre comportamentul şi convingerile lor.

Teoria ferestrei sparte

Aceasta arată că haosul şi dezordinea dintr-o organizaţie îi face pe oameni să creadă că lucrează pentru o autoritate ineficientă. Ca urmare, ei sunt mai predispuşi să aibă un comportament lipsit de etică, în conformitate cu acest haos perceput.

Teoria tunelului

Nu e nimic în neregulă cu stabilirea unor obiective şi determinarea de a le atinge. Acest lucru devine o problemă atunci când oamenii pun accentul numai pe un anumit obiectiv până la punctul în care aceştia pierd din vedere aspecte importante, cum ar fi compasiunea şi etica, pentru a-şi îndeplini scopul.

Efectul Pygmalion

Se referă la tendinţa oamenilor de a acţiona în conformitate cu modul în care sunt trataţi. De exemplu, în cazul în care angajaţii sunt trataţi ca membrii ai unei echipe, ei acţionează în consecinţă. În schimb, dacă sunt priviţi cu suspiciune, făcându-se diferenţă între ei şi ceilalţi membri ai echipei, indivizii sunt tentaţi să se comporte într-un mod care să justifice această percepţie.

Presiunea de a te conforma

Este una foarte puternică, iar atunci când un grup adoptă un comportament lipsit de etică, indivizii sunt mai tentaţi să tolereze acest comportament sau chiar să participe, mai degrabă decât să rişte să facă notă discordantă.

Supunerea în faţa autorităţii

E dificil pentru majoritatea indivizilor să ignore dorinţele celor aflaţi în poziţii de conducere. Oamenii se simt mai puţin responsabili pentru ilegalităţile comise în cazul în care acestea au fost comise la ordinele altcuiva. Acesta este motivul pentru care angajaţii tind să respecte dorinţele lipsite de etică ale superiorilor, aceştia simţindu-se mai puţin vinovaţi decât dacă ar fi acţionat din proprie iniţiativă.

Teoria competiţiei

Trăim într-o societate în care de multe ori există un singur câştigător. Însă este această cultură competitivă benefică? În ceea ce priveşte comportamentul etic, răspunsul este negativ. Atunci când într-o situaţie dată există un singur câştigător, oamenii sunt mai tentaţi să trişeze mai degrabă decât să se confrunte cu consecinţele pierderii.

Teoria obligaţiei sociale

Angajaţii sunt mai tentaţi să fie loiali companiei dacă se simt importanţi şi preţuiţi. Cu cât individul simte că este subapreciat şi uşor de înlocuit, cu atât este mai tentat să încalce regulie eticii.

Efectul orbitor al puterii

Oamenii aflaţi la putere se percep pe ei înşişi în mod diferit faţă de angajaţii lor. Asta îi poate face să stabilească limite etice mai stricte pentru angajaţi decât pentru ei înşişi, iar acest lucru îi încurajează să calce strâmb.

Consumul ostentativ

Atunci când companiile aruncă cu banii în stânga şi în dreapta, nu fac altceva decât să încurajeze comportamentul reprobabil. Afişarea ostentativă a bunăstării materiale duce la sporirea egoismului. Astfel, angajaţii pot fie să devină mai motivaţi, pentru a ajunge şi ei la un astfel de statut, fie să devină geloşi pe colegii care "s-au ajuns". În consecinţă, angajaţii ajung să pună propriile nevoi pe primul loc, în detrimentul tendinţei de a face ceea ce este corect.

Acceptarea furturilor mici

Ştiţi deja zicala "Cine fură azi un ou, mâine fură şi un bou". Indivizii tind să creadă că a lua lucruri mici de la locuri de muncă, precum pixuri sau topuri de hârtie, este inofensiv. Însă atunci când conducerea trece cu vederea micile nereguli, indivizii tind să mărească "miza", considerând că oricum nu îi vede nimeni.

Teoria reactanţei

Oamenilor le place libertatea. În cazul în care individul consideră că normele impuse sunt prea stricte, tinde să încalce regulile şi de cele mai multe ori să meargă mult mai departe decât ar fi făcut-o dacă nu îi erau impuse limitele respective.