Deci, spuneam ca in urma cu ceva timp nu as fi citit “asa ceva!” pentru ca pur si simplu nu eram pregatita. Insasi decizia de a citi este o asumare, in urma unei alegeri. Constienta sau mai putin constienta. Dar nu te intreba inca despre asta. Citeste mai departe si vei intelege.
Cum adica “viata mea depinde doar de mine”? Pai traim intr-o societate/tara/lume/”vreme”, se intampla lucruri care nu sunt decizia mea … uite, cum ar fi un stupid accident de masina care nu a depins deloc de mine, ci doar s-a intamplat sa fiu acolo: in calea unuia care a gresit. Da, adevarat. Cu totul de acord. Dar … “urmarile” sunt doar alegerea ta. Poti sa ramai pe viata marcat si asta sa-ti schimbe viitorul sau poti sa treci peste. Intr-un fel sau altul. Sau in felul tau. Pentru ca este alegerea ta. Constienta sau mai putin constienta.
Nu poti controla totul. Nici nu este de dorit sa o faci (adica sa incerci, pentru ca oricum, nu o sa iti iasa). Dar, atunci cand se intampla ceva, cand ai o experienta de un fel sau altul, este decizia TA, doar a TA cum vei alege sa te raportezi la acea experienta. Altfel … doar vei gasi scuze: “nu a depins de mine”, “nu am avut ce sa fac”, “asa a fost sa fie” etc. Sau, te vei trezi cu intrebari frustrante: “de ce mi se intampla mie?“. Sau si mai “grav”: “de ce mi se intampla numai/tocmai mie?”. Si nu faci nimic sa depasesti momentul, intamplarea. Ramai blocat in scuza sau in intrebare. Dar ea (scuza sau intrebarea) lucreaza dincolo de constiinta ta. Si efectele apar, mai devreme sau mai tarziu, sub forma de frici, anxietati, temeri, indoieli, ezitari sau chiar comportamente atipice tie.
Ei, da, viata ta depinde doar de tine. TU decizi cand, unde si in ce fel vei reactiona la ceea ce “se intampla” in viata ta. Tu vei alege.
Si inca ceva: “nimic nu se intampla”. Adica totul are un sens. Si nu e fatalism in ceea ce spun. Dimpotriva. Se intampla pentru ca TU, oricat ai fugi, trebuie sa intelegi CEVA din “intamplarea” respectiva. Nu stiu ce. Nici tu nu stii acum, asa, la o prima vedere. Trebuie sa faci un efort de a intelege. Si de multe ori efortul acesta inseamna sa iesi din aria ta de confort. Esti pregatit? Ti-o asumi? Si nu vei da inapoi? Nu vei incerca sa gasesti scuze?
TREZESTE-TE, draga mea. Nu din somn, ci... LA VIATA!
Iti traiesti viata pentru tine sau pentru ceilalti?
