..."dar iubirea mea nu se schimba, chiar daca ma aflu foarte departe, nu se schimba nici amintirile si durerea pentru poporul meu, pentru oamenii mei, ceea ce s-a schimbat ieri o sa se schimbe si maine, asa cum ma schimb eu pe acest pamant departe de casa..."
E ca si cum imi canta mie!
Ma indrept catre Piata Unirii, ca mai apoi sa o iau pe Magheru si sa ajung in Kiseleff cu copacii sai. Am vazut femeile care fac paine dimineata foarte devreme, dar ele nu au insomnie. I-am vazut si pe cei care curata strazile si nici ei nu au insomnie, si am mai vazut si acei oameni care se trezesc foarte devreme ca sa ajunga la serviciu si nici ei nu au insomnie... Daca toti acestia ar sti ce mi se intampla mie si de ce sunt asa devreme pe strada, ar crede cu adevarat ca sunt nebuna. Dar eu doar incerc sa omor o insomnie!
Este soarta artistilor; noi nu avem nici weekend, nici ore de intrare si nici de iesire de la serviciu... Dar in schimb avem insomnii.
Mama mea mi-a spus intotdeauna ca problemele nu se rezolva noaptea. De cand eram mica si ceva ma ingrijora la scoala si nu reuseam sa dorm, ea imi spunea "Analia, inchide ochii si nu te mai gandi la nimic. Nu o sa rezolvi nimic acuma. Maine cand te vei trezi vei vedea ca aceasta problema, care acum ti se pare atat de mare, nu va mai parea atat de importanta si vei putea sa o rezolvi." Avea dreptate, asa mi s-a intamplat tot timpul. A doua zi nu imi vinea sa cred ca am fost atat de ingrijorata pentru ceva care se dovedea a fi atat de usor de rezolvat!
Dar chiar daca mama are dreptate, azi am reusit sa ma cufund foarte adanc in gandurile mele, in timp ce Mercedes Sosa imi canta. Am reusit sa-mi reorganizez ideile, sa ma gandesc la viata mea, sa trec putin prin ea, prin toata viata mea: am avut momente de mare saracie economica in viata mea si chiar daca nici acuma nu sunt bogata, pot sa ma bucur de o viata buna, cu mandria ca nu am facut compromisuri mari si ca am reusit ce am reusit cantand. Adica prin muzica mea, singurul lucru pe care intr-adevar stiu sa-l fac, cel mai demn lucru pe care il am in viata mea.
Cu adevarat pot sa spun ca banii nu aduc fericirea, sunt necesari, dar sunt atat de necesari ca si o prietena buna, ca si iubirea, ca si sexul, ca si familia, ca si momentele impartite cu cei pe care iubim. Imi vine in minte ceva invatat de la mama mea, am invatat atata de la ea!: "Cand toate lucrurile merg prost, dar iubirea merge bine, atunci totul este bine si noi suntem capabili sa rezolvam tot ceea ce merge prost. Dar daca totul este bine si iubire nu exista in viata noastra, atunci este intr-adevar foarte dificil sa ne simtim impliniti."
Eu nu stiu daca insomnia este un lucru bun sau rau, poate ca nici macar nu am avut insomnie. Adevarul este ca m-am bucurat din plin de aceasta mica excursie pe strazile Bucurestiului, singura, in linistea noptii.
Incepe sa se lumineze afara si am pregatit o reteta pe care bunica mea i-o dadea mamei cand, dupa moartea tatalui meu, mama nu reusea sa adoarma: o cana de lapte cald cu miere si o bucata mare de paine calda.
Ma duc sa ma culc!
Analia
PS. Imi povestesti insomnia ta?
Diete si alti demoni
