Depresia NU e o alegere ci un soi de traumă cerebrală, susţin oamenii de ştiinţă

Noul studiu, care a inclus 9 mii de partipanţi, a reuşit să demonstreze conexiunea dintre depresia durabilă şi leziuni ale creierului. Imaginile RMN arată o contracţie a hippocampusului (zona din creier asociată cu memoria) la 1,728 de pacienţi diagnosticaţi cu depresie cronică, în comparaţie cu peste 7 mii de indivizi sănătoşi care au participat la studiul de cercetare.

Bolnavii de depresie arată o reducţie majoră a volumului hippocampusului (1,24 %) în imaginile RMN spre deosebire de cei sănătoşi. Pe lângă importanţa hippocampusului de a forma şi stoca memorie, acesta este de asemenea fundamental pentru controlul emoţiilor.

"Întregul simţ al sinelui depinde constant de înţelegerea a cine eşti şi cum te poziţionezi în lume, memoria nu înseamnă numai să-ţi aminteşti cum să te joci Sudoku sau reţinerea unei parole, este conceptul despre noi înşine", spune profesorul Ian Hickie de la Institutul de Cercetare a Creierului şi Minţii. 

Profesorul elaborează pe tema relaţiei dintre îngustarea hippocampusului şi schimbările de comportament observate la experimentele pe animale din trecut: "Am văzut la animale, contractarea creierului schimbă nu numai memoria cât şi tot felul de comportamnte asociate cu aceasta, aşadar, micşorarea acestei zone ale creierului e asociată cu pierderea unor mulţime de funcţii".

Cei care se luptă cu depresia nu au o părere bună despre sine şi le lipseşte încrederea în sine. E foarte comun pentru cei care suferă de depresie să aibă un ego dezumflat, un simţ al sinelui dereglat. Acest lucru poate afecta modul în care o persoană îşi creează memoriile cât şi cum se raportează la trecut şi cum se văd pe viitor.

Prin urmare, depresia nu este o alegere, ci o leziune la nivelul creierului. Depresia este mai mult decât o părere de sine negativă şi un ego decepţionat. Micşorarea hippocamusului provoacă o schimbare la nivelul activităţii cerebrale, concluzionează oamenii de ştiinţă.