Simt ca am toate butoanele pornite la maxim, atentia este excelenta, totul e minunat...insa parca urmeaza sa explodez.As plange. M-am autodezamagit...deseori o fac.Recitesc articolele mele si parca sunt scrise de diferite personalitati de-ale mele,sau pur si simplu de altcineva.E usor sa spui...e greu sa aplici .Deseori e mult prea greu.Nu prea mai am incredere in lume.Sincer.Egoismul din jur ma doboara.As avea nevoie de ajutor..si culmea,stiu ca tot de la mine trebuie sa vina,insa deocamdata nu mai am resurse pt mine ,deoarece le-am consumat pe cei din jur.Degeaba.
Va pup.Aveti grija de vara si bucurati-va cat o mai avem.Eu pe zi ce trece simt cum o pierd si nu am reusit sa fac nimic incat sa o simt.Am pierdut timpul si acum nu mai e deloc ,caci ma voi intoarce la teatru. Eu iubesc oamenii..sau ii iubeam.Cred ca uit si asta.E ceva in neregula cu mine?....Pentru mine sunt asa cum sunt,nu vreau sa mai critic pe nimeni,nici sa ma mai astept ca sau ca....dar unele lucruri sunt normale,sunt de bun simt,sunt "de oameni".Si iata ca tocmai de lucrurile astea nu am noroc/parte sau cum s-o mai spune....Sunt oameni care te fac sa nu te simti bun de nimic.Si sunt OAMENI care te iubesc caci esti OM.Dau anunt.Caut oameni!(si multumesc celor ce sunt deja)
Avem timp
"n-a ras nimeni"
