Cât de sănătos este, de fapt, postul intermitent

Nu este dovedit 100% cum funcţionează, dar dă rezultate!

Studiile care există la ora actuală despre postul intermitent, cunoscut și ca fasting, sunt de obicei foarte mici, realizate pe mai puțin de 50 de persoane, pentru că pur și simplu nu există suficienți participanți ca rezultatele să poată fi generalizate. Acest lucru duce la folosirea șoarecilor drept cobai, de pe urma cărora au ieșit rezultate promițătoare. În primul rând acest regim de viață duce la scăderea în greutate și în al doilea rând se diminuează riscul apariției cancerului și a diabetului, prin ținerea sub control a insulinei.

Recomandat şi celor care au probleme cu tensiunea, colesterolul şi circulaţia sângelui

Matt McAllister, directorul Metabolic & Applied Physiology Lab din cadrul Texas State University, este de părere că postul intermitent îmbunătățește circulația sângelui, drept pentru care normalizează valorile tensiunii, echilibrează colesterolul bun cu cel rău și duce la eliminarea grăsimii din organism, întrucât participanții celui mai recent studiu în domeniu au slăbit până la 1 kg într-o lună, ceea ce este considerat o slăbire sănătoasă. Cea mai surprinzătoare parte însă este că totul s-a întâmplat fără a face o restricție de calorii: „Credeam că cei care postesc 16 ore pe zi vor consuma mai puține calorii, dar în studiul nostru participanții au ajuns să consume tot atât, doar că într-o perioadă mai mică de timp.”

Când să mănânci şi când nu, pentru cele mai bune rezultate

Ideea este că în organism există mecanisme care îți transmit când este zi și când este noapte, care sunt optimizate de anumite acțiuni făcute la anumite ore, iar aici intră și producția de melatonină, care este eliberată seara și ajută oamenii să adoarmă, procedeu similar cu eliberarea insulinei, care face glucoza să circule prin sânge când cineva mănâncă. Secreția de insulină este foarte eficientă dimineața și mai puțin eficientă în cursul zilei, deci dacă mănânci noaptea, când insulina nu funcționează la fel de bine, ajungi să ai nivelul insulinei și al glucozei ridicat pentru mai mult timp. De aceeea, perioada de fasting de 16 ore începe adesea după-amiaza și durează toată noaptea, pentru ca valorile insulinei și ale glucozei să se poată normaliza.

Oferă o binemeritată pauză ficatului tău

În plus, când eviți să consumi calorii pentru o perioadă mai lungă sau chiar și să reduci numărul acestora timp de câteva zile pe săptămână, munca ficatului este una mai ușoară. Acesta procesează tot ce mănânci și fără o pauză poate fi suprasolicitat, iar când acest lucru se întâmplă, crește numărul enzimelor, ceea ce duce la îngrășare, valori ridicate ale colesterolului și alte schimbări negative în organism.

Contraindicaţii şi atenţionări speciale

Acest mod de a mânca este asociat adesea dietelor de slăbire, dar nu e pentru oricine, fiind contraindicat persoanelor sub 18 ani, femeilor însărcinate, celor care au avut probleme cu greutatea, boli cronice precum diabet sau care iau diverse medicamente. Tocmai de aceea, înainte de a urma un post intermitent trebuie să te consulți cu un medic specialist, cu un nutriționist sau măcar cu medicul de familie. Un control amănunțit de sănătate este necesar înainte de a face fasting și pentru că, așa cum am mai menționat, există două tipuri ale acestei metode de slăbire și anume a alege un anumit interval orar în care să nu mănânci (care poate fi de 12, 14, 16 ore) sau a alege două zile pe săptămână în care să consumi doar în jur de 500 calorii extrase din alimente sănătoase.