Sau carti vs. filme, sau carti vs. manele, indiferent de abordare, raspunsul este cam acelasi. Care e diferenta intre o carte si un e-book? Habar n-am, sincera sa fiu, pentru ca nu am avut pana acum ocazia sa folosesc un e-book, insa pot spune de la bun inceput, ca este o diferenta de principiu si ca voi prefera cartile intotdeauna. E o treaba si cu tehnologia asta, ce-i drept, insa n-ai ce face, trebuie s-o lasi sa se intample! Spun asta pentru ca de felul meu, sunt o conservatoare, care ar putea mai degraba sa se integreze intr-una dintre comunitatile amish, decat sa citeasca e-book-uri in loc de carti. De ce?
Pentru ca de pe la 14 ani militez impotriva tehnologiei, sau ma rog, mai bine zis impotriva tehnologiei dusa la extrem, tehnologia aia care nu doar ca iti usureaza activitatea, dar si suge tot farmecul ei. Am observat cu totii ca tendinta omului de-a lungul evolutiei, este aceea de a-si usura munca, mai exact de a automatiza, daca se poate, totul. Am inventat cafetierele, insa in timp ne-am dat seama ca nimic nu poate egala gustul cafelei la ibric. Am inventat fel si fel de aparate de masaj, insa nici unul nu se compara cu atingerea umana. Si exemplele ar putea continua, daca as fi si eu un pic mai inspirata.
Intrebarea mea este de ce? Care mai este sensul vietii pe urma? Traim intr-o lume in care suntem treziti de un aparat si nu de ceasul nostru biologic, o lume in care metodele de comunicare sunt prea multe, iar comunicarea sincera si reala prea putina, o lume in care treaba ne este facuta de tot felul de masinarii fara ca noi sa mai depunem vreun efort, o lume in care starile, sentimentele si senzatiile pot fi alterate si modificate dupa bunul plac. Tindem cumva spre o existenta artificiala? Tindem sa atingem vreun fel de perfectiune artificiala, cand oare, in atatia ani de existenta nu am invatat ca nimic nu e perfect si ca exista un dans continuu al celor doua notiuni primordiale: binele si raul, sau cum spune credinta japoneza wabi-sabi: frumusetea vietii sta in imperfectiunile ei.
Nu-mi plac e-book-urile asa cum nu-mi plac nici fotografiile digitale, deoarece nu mai exista farmecul developarii unui film. Si nu numai de asta! Ci si pentru ca acum pot sa fac atatea fotografii, incat le am puse prin zeci de foldere de le-am pierdut si numarul, pe cand atunci stiam cate am si cate pot sa fac si le revedeam cu atata placere si satisfactie, pentru ca erau rare si pentru ca stim ca raritatea este aceea care da valoare unui lucru.
Nu zic, tehnologia are si partile ei bune, ca doar n-oi fi absurda, fereasca Dumnezeu! Cine ar prefera sa spele rufele manual, cand s-au inventat masinile de spalat? Sau sa mearga pe bicicleta pana la Brasov si inapoi (in afara de frati-miu)? sau sa, sau sa...Cred ca trebuie gasita o metoda prin care tehnologia sa nu fie abuzata: sa folosim masina, insa sa mergem pe jos sau pe bicicleta atunci cand ne permitem, pentru a polua mai putin si pentru a face un bine organismului nostru. Concluzia este ca ideea in sine de a citi o carte, de a rasfoi paginile ei, de a cauta un paragraf si a-ti nota un citat care te-a impresionat nu o sa se compare niciodata cu avantajul unui search intr-un e-book, deoarece la urma urmei, totul se reduce la o vorba care spune ca nu conteaza unde ajungi, important e drumul...pana si un contemporan o spune: Nu conteaza rezultatul, cat ideea-n sine.
Poate renasterea ceaiului
