Astenia de primăvară nu este o BOALĂ - Cele mai bune sfaturi oferite de un psiholog

Înainte de toate, este important să recunoşti simptomele asteniei de primăvară şi – deşi nu este o boală de natură emoţională care să îţi pună viaţa în pericol – astenia poate fi "tratată" şi combătută dacă ştii să identifici metodele cele mai bune, astfel încât să ai o primăvară frumoasă şi să fii mereu bine dispusă.

Aşa cum spuneam, astenia de primăvară nu este considerată o boală, dar o dată ce oamenii reuşesc să îi recunoască simptomele, ei pot în acelaşi timp să lupte cu această indispoziţie şi să înceapă să producă serotonină – cunoscută şi ca fiind hormonul responsabil de fericirea fiecăruia dintre noi.

Astenia, un fenomen tranzitoriu

Deoarece acest hormon specific nu poate fi produs de organismul uman fără lumină naturală (cea de peste zi), melatonina, numită şi "hormonul somnului" sau "hormonul întunericului", este "ingredientul" care predomină.

Dar din moment ce trecerea la ora de vară începe în ultima sâmbătă spre duminică din luna martie (26-27 martie 2016), acest weekend reprezintă momentul perfect pentru a încerca să "vindeci" această indispoziţie care provoacă o stare constantă de oboseală, dificultăţi de atenţie şi de concentrare, lipsa apetitului, dureri de cap, lipsa motivaţiei, anxietate şi un nivel scăzut de energie.

"Astenia de primăvară este o stare de slăbiciune generalizată, de oboseală, ce are loc la venirea primăverii, pe fondul creşterii temperaturilor şi a numărului de ore de lumină din timpul zilei, care generează modificări hormonale şi neurochimice în organism. Este bine de ştiut că astenia nu este o boală.

Nu este menţionată ca diagnostic în DSM-5 (Manualul de diagnostic şi statistică a tulburărilor mintale, ediţia a cincea), un fel de "Biblie" a psihologilor şi a psihiatrilor, conţinând criteriile în baza cărora pot fi diagnosticate afecţiunile psihice. Astenia este un fenomen tranzitoriu, o stare fiziologică, o dificultate de adaptare a organismului la schimbările din mediu.", a declarat în exclusivitate pentru feminis.ro Alexandra Ciucu, consilier psiholog experienţial.

Astenia de primăvară aduce cu sine stări de melancolie

Pe lângă faptul că această indispoziţie aduce cu sine o lipsă a motivaţiei şi a apetitului, astenia poate avea şi alte "simptome". "Manifestările clasice sunt legate de diminuarea vitalităţii, slăbiciune generalizată, oboseală intelectuală şi fizică, iritabilitate şi hipersensibilitate la mediu (lumini, zgomote), somnolenţă, stări de melancolie sau de anxietate, îngrijorare. Uneori, apar dureri de cap sau tulburări digestive.", subliniază psihologul Alexandra Ciucu.

"Este firesc ca organismul femeilor să se resimtă"

Am întrebat specialistul cum le afectează pe femei astenia de primăvară, iar o posibilă explicaţie ar fi legată de fluctuaţia hormonilor.

"Nu cunosc statistici sau cercetări în domeniu, deci este dificil să dau un răspuns riguros ştiinţific. Totuşi, în experienţa mea, majoritatea persoanelor care acuză simptome de astenie de primăvară sau toamnă sunt femei. Este posibil ca fluctuaţia hormonală din cadrul ciclului menstrual să joace un rol. Pe de altă parte, multe femei duc o viaţă extrem de solicitantă, împărţindu-şi timpul între obligaţii profesionale şi casnice sau de creştere a copiilor, uneori cu prea puţin sprijin din partea familiei sau a partenerului. Este firesc ca organismul lor să se resimtă.", ne-a atras atenţia psihologul.

Sfaturi şi recomandări care ne-ar ajuta să facem faţă asteniei de primăvară

Consilier şi psiholog experienţial, Alexandra Ciucu a ţinut să precizeze o serie de factori care ne-ar putea ajuta să înţelegem mai bine ceea ce încearcă organismul să ne transmită prin "mesajele" legate de astenia de primăvară.

"În primul rând, fiind vorba de o dificultate de adaptare a organismului la schimbarea anotimpului, este important să avem grijă de noi, atât de corp, cât şi de psihic. Senzaţia persistentă de oboseală este, adesea, un semnal că există o nevoie reală de odihnă. Să încercăm să înţelegem ce mesaj doreşte să ne transmită organismul: poate ne-am suprasolicitat, poate am muncit prea mult, poate am trăit o situaţie de stres puternic, poate am neglijat să ne acordăm timpul necesar pentru relaxare sau micile plăceri ale vieţii... Este un prilej bun de a evalua ce merge şi ce nu merge bine în viaţa noastră, de a face schimbări pozitive şi de a trata bunăstarea personală ca o prioritate.", a subliniat psihologul Alexandra Ciucu.

În plus, în această perioadă a anului (dar şi în restul lunilor), oamenii au nevoie de un somn odihnitor în timpul nopţii, adică de cel puţin 7 sau 8 ore de somn. De asemenea, în lunile de primăvară trebuie să adoptăm o alimentaţie echilibrată, cu multe proteine şi vitamine, care ne-ar putea ajuta să nu resimţim atât de tare astenia.

"Este importantă o alimentaţie echilibrată, cu proteine, dar, mai ales, multe vitamine: putem profita de fructele şi legumele proaspete care tocmai apar pe piaţă. De mare ajutor sunt un program de somn odihnitor (7-8 ore), precum şi mişcarea fizică, fie că este vorba de exerciţii la sală sau de plimbări în aer liber.

Pentru dificultăţile în plan emoţional, recomand timp petrecut împreună cu cei dragi, dar şi timp petrecut cu noi înşine, dedicat relaxării, activităţilor plăcute. Şi, de asemenea, să nu uităm că, oricât de neplăcute ar fi manifestările asteniei, ele constituie un inconvenient trecător, ce va dispărea, pe măsură ce organismul se adaptează la venirea primăverii.", a mai spus Alexandra Ciucu.

Nu confunda astenia cu depresia!

Spre deosebire de astenie, depresia clinică este un diagnostic recunoscut de DSM-5, acel manual care este o "Biblie" a psihologilor şi a psihiatrilor.

"Este vorba de o patologie a dispoziţiei afective, foarte diferită de astenia de primăvară. Deosebirile sunt atât calitative, cât şi cantitative. Manifestările depresiei sunt mai severe, afectează funcţionarea socială şi, pentru a fi diagnosticat, un episod depresiv trebuie să aibă o durată de minim 2 săptămâni.

De asemenea, este necesară prezenţa mai multor simptome, pentru a diagnostica depresia clinică majoră, cum ar fi: o dispoziţie depresivă persistentă, sentimente de vinovăţie, inutilitate, pierderea interesului pentru activităţi odinioară plăcute, anhedonia (incapacitatea de a trăi plăcere), pierderea sau câştigul brusc în greutate (în absenţa cauzelor medicale), ideaţie suicidară, agitaţie psihomotorie sau lentoare în mişcări şi în gândire, dificultăţi de concentrare.

Totuşi, în cazul persoanelor cu o predispoziţie anterioară, există posibilitatea ca schimbările climatice (temperatură, număr de ore de lumină) să contribuie la declanşarea unui episod depresiv. Unele studii arată că rata suicidului ar atinge cote maxime primăvara, în prima zi cu soare, după o perioadă mai lungă cu vreme mohorâtă. Mai există şi tulburarea afectivă sezonieră, în care persoanele trec prin episoade depresive recurente, odată cu venirea unui anotimp anume. În majoritatea cazurilor, este vorba de iarnă, dar sunt şi persoane afectate de venirea primăverii.", ne-a explicat psihologul Alexandra Ciucu manifestările depresiei clinice majore.

Recomandările psihologului

Odată ce ai observat că ceea ce simţi tu este foarte diferit de astenia de primăvară şi că episodul tău depresiv durează de mai bine de două săptămâni, gândeşte-te la recomandările consilierului şi psihologului experienţial.

"Recomand celor care se întreabă sau bănuiesc că au depresie să consulte un psiholog sau medic psihiatru, mai ales dacă se confruntă cu gânduri legate de suicid, pentru că, netratată, depresia are tendinţa de a se agrava. În plus, există tratamente foarte eficiente, care ameliorează semnificativ calitatea vieţii persoanelor afectate de depresie: consiliere psihologică, psihoterapie, medicaţie.", a spus în încheiere psihologul.

Articol realizat cu sprijinul specialistului: Alexandra Ciucu, consilier psiholog experienţial.