Te-ai întrebat vreodată, ca părinte, dacă micuţul tău se comportă adecvat vârstei lui? Află de la Carmen Hotar, psiholog clinician specialist, care sunt semnele de autism care ar trebui să te alarmeze.
Despre autism se tot scriu materiale, se publică studii, se filmează cazuri, se caută factorii declanşatori, se dezvoltă diferite modalităţi de intervenţie comportamentală şi eventuale tratamente medicamentoase. Controversele legate de cauzalitatea acestei tulburări sunt diverse.
În trecut se vorbea despre mamele reci (refrigerator mothers) care erau acuzate că sunt lipsite de afecţiune faţă de copii şi în acest context, copiii deveneau autişti. Au fost demontate aceste supoziţii, nici un studiu nu a demonstrat în timp acest lucru.
În prezent cercetătorii fac eforturi pentru depistarea cauzelor autismului. Se vehiculează cauze diverse: moştenirea unor anomalii genetice, expunerea la anumiţi poluanţi chimici în timpul sarcinii, utilizarea de antidepresive în primele 3 luni de sarcină, naşterea prematură, greutate scăzută la naştere, oxigenarea insuficientă a creierului copilului la naştere, lipsa de acid folic a femeii însărcinate, vârsta înaintată a mamei sau a tatălui, mercurul existent în compoziţia vaccinurilor, etc.
Psihologul Clinician Specialist Carmen Hotar, coordonator programe de terapie ABA, ne prezintă principalele semne care ar trebui să îl atenţioneze pe orice părinte al unui copil de 2 ani:
- 1. Nu răspunde zâmbetului persoanelor din jur.
- 2. Nu răspunde atunci când este strigat pe nume.
- 3. Nu comunică (nici cu ajutorul gesturilor).
- 4. Nu imită copiii şi persoanele din jur.
- 5. Nu reuşeşte să menţină contactul vizual.
- 6. Are jocuri repetitive (nu se joacă adecvat cu jucăriile).
- 7. Merge pe vârfuri, flutură mâinile, se învârte, sare.
- 8. Prezintă probleme de alimentaţie şi somn.
- 9. Stă retras.
- 10. Nu răspunde solicitărilor adultului decât atunci când "vrea".
Dacă identifici aceste semne, psihologul clinician Carmen Hotar îţi recomandă să urmezi paşii de mai jos:
Pasul 1: Vizita la medicul de familie pentru aplicarea screeningului gratuit pentru depistarea primelor semne.
Pasul 2: Vizita la medicul specialist de psihiatrie pediatrică.
Pasul 3: Evaluarea psihologică/Psihodiagnostic.
Pasul 4: Selectarea unei echipe pentru terapie (terapeuţi şi coordonator programe).
Pasul 5: Alegerea locaţiei pentru terapie: centru specilizat sau la domiciliu.
În realitatea anului 2016 nu se poate afirma cu tărie care este cauza concretă care aduce după sine nefericirea atâtor familii, însă cu certitudine se dezvoltă tehnici şi metode pentru îmbunătăţirea, recuperarea şi integrarea copiilor afectaţi de autism:
- Tehnica de terapie comportamentală aplicată (analiză comportamentală aplicată- ABA)
- Metoda TEACCH (tratamentul şi educaţia copilului cu autism şi handicapuri de comunicare asociate)
- PECS (comunicarea cu ajutorul schimbului de pictograme)
- Terapia 3C (comportamente adaptative bazate pe abilităţi psihomotrice de bază)
- Logopedia.
În loc de concluzie: ca părinte, este important să urmăreşti permanent comportamentul copilului tău şi să nu ignori semnalele pe care acesta ţi le transmite.
Ai cumparat un premergator pentru bebe? Iata ce trebuie sa faci pentru a te felicita pentru decizia luata
Scandal MONSTRU în media: Oana Stancu implică un copil de 10 ani în războiul Antena 3
