Dar sa nu va inchipuiti ca britanii, care stiau sa scrie si sa citeasca, invatatii al caror nume era pe buzele tuturor cu admiratie sau invidie rostit, au pretuit scrierile romane dupa anul 410. Nu. O suma de texte provenind din perioada respectiva sugereaza o aplecare aparte spre studiul antichitatii, in mod special a clasicismului grec, si pe marginea carora sunt mazgalite tot felul de comentarii si note, in dialect scotian sau galez.
Pe la inceputul secolului al 8-lea, incep sa apara numele unor astrologi: astfel de oameni ca Aldhelm, care a predat la scoala din Kent, a lui Abbot si a prietenului sau Teodor, Arhiepiscop de Canterbury - acesta din urma a venit din Asia Minor, din Tars - si, cu siguranta, cei doi barbati au predat latina si greaca aici. Aldhelm a lasat un tratat de astrologie, precum si unul logica si aritmetica, menit sa devina manualele viitorilor studenti.
Alcuin, sau Ealhwine, a fost educat la York, la o scoala cu traditie, a carei fondare se pare ca a avut loc in timpul ocupatiei romane, apoi a plecat in Franta pentru a deveni consilierul si, mai tarziu, prietenul imparatului Carol cel Mare. A invatat, spunea el, printre altele, armoniile cerului, legile care guverneaza cresterea si stabilitatea unor stele si despre cele sapte planete.
Arta si arhitectura de dinainte de secolul al 11-lea, din Marea Britanie sugereaza conotatiile astrologice – cum ar fi, de exemplu, vechea abatie din Glastonbury care, se spune, avea un zodiac in podeaua ei. si nu este vorba doar despre un simplu ornament zodiacal dintr-o serie de biserici precestine din Kent, inclusiv noua Catedrala din Canterbury mai pastra urmele catorva semne zodiacale, mostenire de la vechea abatie care fusese distrusa de un incendiu, in 1067. Printre manuscrisele de la British Library, apartinand lui Harleian, exista desene ale semnelor zodiacale salvate atunci cand manastirea din Croyland a fost incendiata 1091; incendiului a mai supravietuit o istorie compilate din manuscrise antice, in schimb, a fost distrusa o placa, una dintre cele mai frumoase, impodobita cu pietre pretioase, fabricata din diferite tipuri de metale, in functie de stele si semne ceresti pe care le reprezenta. Saturn era din cupru, Jupiter din aur, Marte din fier, Soarele dintr-un metal asemanator alamei, Mercur din chihlimbar, Venus din staniu si Luna de argint. Se spune ca privitorul era fermecat de ceea ce o minte instruita a putut crea, de cercurile concentrice de diverse culori, de semnele zodiacului lucrate cu maiestrie, in functie de natura lor - forme, figuri si culori.
Informatii astrologice in cronicile vremii
Astrologia in Evul Mediu timpuriu
