Sa luam o situatie de acest tip – intr-o zi pacientul merge la serviciu unde se simte relaxat(a) pentru ca seful lipseste, vorbeste la telefon cu un bun prieten si traieste o stare de placere in aceasta discutie, un coleg se intereseaza de starea sa si asta o face sa simta vinovatie. Toate acestea definesc situatii in sine, relatii cu diferite persoane care conduc la tot felul de stari. Faptul ca aceste stari exista face parte din viata de zi cu zi. Ele sunt consecinta intersectiei lumii externe, a realitatii sociale cu lumea interioara a unei persoane. Dar aceste reactii apar pentru ca fiecare este cumva organizat, este intr-un anumit fel.
Cand aceste stari sunt interzise, blocate, lipsite de posibilitatea de manifestare vorbim de o singuratate cronica, similara izolarii – o persoana este singura pentru ca starile in sine sunt imposibil de impartasit cu cineva, dar si pentru ca orice relatia devine un obiect al evitarii. Daca simti placere ca cineva te cauta, faptul de a-i interzice accesul la starea ta de placere conduce la singuratate dar si la un mod ciudat de a fi pentru celalalt care nu stie cum sa considere situatia. Celalalt nu are decat propria intuitie la dispozitie pentru a vedea ce poate sa simta impreuna cu celalalt. Exprimarea acestor stari nu inseamna a le spune: "ma simt vinovat pentru ca tu te interesezi de mine" ci este o acceptare a starii in sine care este lasata sa se manifeste. Aceasta presupune a lasa fantasma asociata vinovatiei libera in propria persoana. Prin liber inteleg aici acceptata in lumea interioara. Aceasta permite constituirea unei legaturi cu celalalt. Blocajul este unul interior – nu iti vin lucruri in minte pentru ca ele sunt blocate. Tot ceea ce iti vine in minte nu poate sa fie comunicat.
Starea de vinovatie, placere, bucrie nu le putem identifica drept lume interioara. Dar fantasma asociata care conduce la vinovatie o putem include in aceasta lumea interioara. Doar impreuna cu fantasma, starea emotionala poate fi integrata in lumea interioara.
Placerea, vinovatia, frica, tandretea exprima stari interioare care provin dintr-o asezare a modului de a functiona al fiecaruia. Cunoasterea acestor stari este importanta, necesara dar nu si suficienta. Simpla cunoastere a simtirii respective echivaleaza cu o lume plina de fatalitate. Astazi am simtit bucurie, am suferit, m-am intristat, am vazut tandretea cutare. A le spune celorlalti ceea ce simti este de multe ori o varianta de a-i indeparta si nu de a-i apropia. A merge spre ceea ce genereaza bucuria, tristetea, vinovatia sau frica constituie o modalitate de a permite ca o legatura sa devina relatie.
Putem spune ca singuratatea se manifesta in doua moduri:
- Ca interdictie a starile emotionale generate de o situatie in sine. Este o trasatura in special a izolarii.
- Ca interdictie a fantasmei. Aici vorbim de o singuratate in sine, fantasma contine ceva negativ, ceva interzis, ceva periculos. A fi cu cineva, a iubi sau a uri pe cineva sunt fantasme in sine. Interdictia lor permite interzicerea accesului celuilalt la "ceea ce esti".
Eu am folosit "lume interioara" in sensul metaforic al termenului si nu ca lume in sine. Cat de inconstienta este aceasta lume interioara este un alt subiect.
Programari psihoterapia singuratatii:
tel: 0722 453 906
mail: [email protected]
cabinet online : http://www.webexperts.ro/cabinet
Bonus: Cum ar fi sa descoperi ca prietenul tau cel mai bun e gay? Sau cum ar fi sa incepi sa lucrezi pentru prima data la un studio de videochat? Cum poti face fata flirturilor colegului de serviciu cand acesta este super sexy iar tu esti o femeia casatorita?
Afla raspuns la toate aceste intrebari urmarind ultimele aventuri ale celor sase "Girls on the city".
Divortul si singuratatea
Se ascunde o lesbiana in spatele fiecarei femei?
