Viata peste cap cu dureri de cap

Acest tip de durere de cap este provocata de contractia musculara sustinuta a muschilor fetei, gatului, umerilor si/sau mandibulei, care la randul ei afecteaza nervii capului si produce dureri. Durerea este infundata sau constanta, resimtita pe ambele parti ale capului si pentru descrierea ei se foloseste adesea expresia “ca si cum as avea un coif pe cap”.

Incordarea musculara prelungita este posibil sa produca modificari ale structurii fizice a muschilor, acestia pot deveni fibrosi si neelastici.

Postura gresita

Incordarea musculara poate fi urmarea unei posturi gresite a umerilor si capului. Capul, gatul si spatele sunt sustinute de coloana vertebrala. Multe genuri de activitati – cum ar fi statul in fata calculatorului – pot sa favorizeze o postura gresita, aceasta ducand la o incordare musculara. Muschii sunt supusi la o tensiune permanenta, acest fapt iritand la randul lui nervii si afectand fluxul sangvin la nivelul capului. Rezultatul final poate sa fie o durere de cap generata de tensiunea musculara.

Stresul si anxietatea

Anxietatea si stresul cronic pot fi la fel de nocive. Daca organismul tau se afla intr-o stare permanenta de “excitatie autonoma”, adrenalina si alte produse secundare ale stresului se vor acumula in organismul tau si vor tinde sa-ti mareasca tensiunea musculara, dar si sa produca stari de anxietate.

O viata traita vesnic sub presiune poate sa insemne, de asemenea, o dieta saraca, mese sarite si asa mai departe, ceea ce poate sa conduca la hipoglicemie si dureri de cap.
    
Iata cum putem sa ne ajutam singuri in aceasta situatie:
           
1. Sa nu ne supraestimam capacitatea de a face fata si sa nu ne invinovatim atunci cand simtim ca organismul ne transmite semnale de alarma sau sa consideram ca intreaga responsabilitate pentru ceea ce simtim se datoreaza factorilor de stres (“Acest lucru se intampla pentru ca am prea mult de lucru” sau “Daca seful meu ar fi altfel…”, etc).
           
2. Sa consideram ca stresul e componenta fireasca a existentei noastre si sa ne analizam stilul propriu de a reactiona la stres atat la nivel fizic, cat si psihologic si comportamental.
           
3. Sa ne propunem sa invatam si sa practicam strategii de gestionare a stresului, cum sunt:
             
- alegerea cu atentie a prioritatilor pentru existenta noastra;

- pastrarea unei balante echilibrate intre sarcinile profesionale sau familiale si activitatile de timp liber;

- invatarea unor tehnici de relaxare, meditatie si afirmare de sine. Un efect al relaxarii il reprezinta incetinirea activitatii functiilor vitale. Acest lucru este indicat de o reducere a consumului de oxigen, o crestere a rezistentei electrice a pielii, o diminuare a ritmului cardiac si o reducere a vasoconstructiei. Afluxul de sange suplimentar antreneaza catre muschi un aport de de oxigen care permite diminuarea cantitatii de lactat acumulat in timpul incordarii musculare, aspect demonstrat a fi important, caci excesul de lactat in organism se traduce printr-o crestere a oboselii si a anxietatii.