Au fost avansate nenumarate teorii care sa explice de ce au fost construite piramidele sau ce secrete ascund ele. Abia la 1883, s-a sugerat ca ele au fost ridicate ca observatoare astronomice si abia la mijlocul secolului trecut s-a concluzionat ca egiptenii care au construit Marea Piramida trebuie sa fi stiut ca Pamantul este rotund si turtit la poli, ca puteau masura lungimea exacta a anului si-au pus la punct un sistem de proiectie astrala.
Afirmatia ca horoscopul a aparut in Egipt in 2767 I.Hr. este suspecta, desi exista o insemnare cu aceasta data reprezentand un anumit moment in timp, nu stim, in ce masura a avut aceasta data legatura cu nasterea sau viata unui individ sau cu constructia unui oras, ea poate fi doar o insemnare timpurie a convingerii ca, la un moment dat, sa fi avut o semnificatie individuala este propunerea pe care o facea C.G.Jung, la inceputul secolului trecut. Totusi, existenta acestei insemnari arata ca egiptenii, inca de timpuriu, au inceput sa observe atenti cerul si este posibil sa fi folosit piramidele in acest scop.
Atunci cand mormantul lui Ramses al II-lea a fost excavat, s-au descoperit in incaperea in care se gasea sarcofagul, doua cercuri de aur marcate 360 de grade si cu simboluri care aratau perioadele de crestere si de retrogradare a unor stele. Acest lucru sugereaza faptul ca el a fost interesat de astrologie, de miscarea Soarelui pe ecliptica, de la Rasarit la Apus, reper important in astrologie. De asemenea, in mormantul lui Ramses al II-lea, faronul cu cea mai lunga perioada de domnie, 67 de ani si care a fost, printre altele si cel care a cerut construirea templului de la Abu Simbel precum si in mormantul lui Ramses V, s-au descoperit papirusuri in care se gasesc notate gradele pentru fiecare ora din fiecare zi a anului.
Exista dovezi ca astrologii egipteni, in anul 1300 i.Hr. lucrau cu cele patru semne fixe ale zodiacului (astrologia imparte semnele, printre alte categorisiri, in quadruplicitati si calitati vibrationale). in sarcofagul lui Seti I (cca. 1317 i.Hr.) s-au gasit patru canopuri (recipiente) care contineau o parte din organele interne ale faraonului, protejate de patru zeitati, reprezentate de un cap de om (Mestha), unul de caine (Hapi), unul de sacal (Tuamutef) si unul de soim ( Qebhsennuf). Acestea nu sunt altceva decat cele patru semne fixe din astrologir, Mestha - Varsator, Hapi - Leo, Tuamutef - Taur si Scorpionul ca Qebhsennuf. Asta insa nu dovedeste, e drept, ca astrologia era practicata la un nivel avansat, cele patru zeitati proveneau din miturile astronomice, cu asociatiile astrologice de rigoare.
O contributie majora la dezvoltarea astrologiei insa, tot si-au adus egiptenii: divizare a cercului eclipticii in treizeci si sase sectiuni, cate trei sectoare de cate 10 grade pentru fiecare semn, numiti si decani. Pe un capac de sarcofag din Regatului Mijlociu, este reprezentat cerul cu numele decanilor in coloane. Zodiacul inca nu exista iar decanii au fost legati de constelatii, si nu de zodii si semne (aveau deja semnificatie astrologica), cum ii vom gasi in epoca elenistica. Decanii au aparut datorita credintei egiptene ca fiecare clipa trebuie sa aiba divinitate sa.
Mai tarziu, decanii au fost deosebit de importanti in astrologia medicala, atunci cand diferite afectiuni puteau fi depistate cu ajutorul decanilor (probleme de stomac, de exemplu, fiind atribuite primei decade din Fecioara).
in ciuda interesului lor deosebit pentru modelele stelare, astrologii egipteni nu au fost la fel de evoluati ca si omologii lor caldeeni, deoarece matematica lor au fost de cele mai multe ori greoaie dupa cum o arata si insemnarea gravata pe plafonul de nord a Templului din Esna, cu putin timp inainte de 221 i.Hr.
Extinctia astrologiei
Perioada egipteana sau universul ptolemaic
