Cuvantul are conotatie patologica si, de cele mai multe ori, persoana care il foloseste doreste sa semnaleze o problema personala sau sa arate ca este deranjata de comportamentul unei alte persoane care da semne ca este dependenta.
In limbajul de specialitate, cuvantul dependenta este folosit in legatura cu consumul de anumite substante si care produc "un grup de simptome cognitive, comportamentale si fiziologice, indicand ca individul continua uzul substantei in dispretul unor probleme importante in legatura cu substanta" (def. conf. DSM-IV).
Alcoolul, nicotina, multe medicamente ilicite ca si medicamente legale imita activitatea substantelor chimice din creier. Acestea altereaza comunicarea in creier, deoarece sunt asemanatoare mesajelor chimice normale produse de creier si fie blocheaza actiunea unui neurotransmitator, fie creaza o cantitate suplimentara din acesta.
Alcoolul inhiba efectul unui neurotransmitator GABA (acidul gamma-aminobutiric ), care afecteaza eliberarea de dopamine. Prin inhibarea efectului GABA, alcoolul produce mai multa dopamina, unul din neurotransmitatorii asociati cu sentimente placute. Spre deosebire de multe droguri, alcoolul este distribuit in tot creierul, dar are anumite regiuni tinta, in special cortexul, trunchiul cerebral si cerebelul. Impactul initial este asupra partii creierului care in mod normal exercita autocontrolul. Astfel, cel care bea se simte mai relaxat si mai putin inhibat, dornic sa socializeze cu alte persoane. Pe masura ce este consumat mai mult alcool, creierul devine totusi mai putin activ si regiunile ce controleaza functiile motorii si cognitive sunt afectate. Persoana usor intoxicata poate avea toane, vorbirea greoaie, miscari necoordonate si o vedere incetosata sau dubla. Cand consumul de alcool continua, activitatea creierului intra intr-un decline si mai mare. Oamenii intoxicati cu alcool nu mai pot sta in picioare, numai pot merge sau nu mai pot controla functiile organismului.
Sunt cateva aspecte importante care definesc trasaturile dependentei de alcool: stabilirea prioritatilor. Pentru un alcoolic scopul principal al unei zile este sa bea. Activitatile importante sunt reprogramate sau sacrificate pentru a permite bautul, in ciuda oricaror probleme pe care le-ar putea cauza.
Toleranta crescuta. Pe masura ce trece timpul cantitati tot mai mari de alcool sunt necesare pentru a provoca efectul scontat.
Simptomele abstinentei. Pe masura ce toleranta la alcool creste, cresc si simptomele neplacute sau chiar dureroase care apar atunci cand alcoolul lipseste. Aceste simptome includ tremuraturi, insomnie, agitatie, anxietate si confuzie. In cele din urma, acestea se transforma intr-un cerc vicios, iar evitarea lor devine un factor motivator major pentru continuarea consumului de alcool. Alcoolicul bea mai mult ca sa evite consecintele abstinentei, dar cresterea consumului nu face decat sa agraveze consecintele.
Disperarea. Uneori exista o dorinta sau o nevoie coplesitoare de a bea, mai ales atunci cand se face o incercare de a reduce consumul. Chiar in momentul in care are o bautura in mana un alcoolic s-ar putea sa simta nevoia de urmatoarea.
Conflictul interior. Pe masura ce problema se agraveaza si incepe sa scape de sub control, va exista o perioada in care alcoolicul va dori sa se lase de bautura, ba chiar s-ar putea sa reuseasca pentru un timp. Dar cand incepe din nou sa bea, el isi reia rapid vechile obiceiuri.
Problemele exterioare. In viata unui alcoolic aproape sigur vor aparea probleme la serviciu, cu prietenii, cu familia si cu politia. Pentru a le evita, s-ar putea ca el / ea sa inceapa sa bea in secret, sa ascunda sticle de alcool la lucru sau acasa.
Psihoterapeut Viorica Dragomir
CLINICA AQUAMARIN
Bd. Decebal nr.6,sect.3 (Piata Alba Iulia )
Tel. 021.3265290 ; 0745.633.474 ; 0724.222.522
9 mituri nebune despre fertilitate
Tinerii si monogamia: dragoste cu nabadai
