Regizorul a murit în orașul Arles din regiunea Camargue, situată în sud-estul Franței, în urma unor probleme de sănătate, în timp ce lucra la proiectul unui film istoric.
'Frumusețea filmelor sale, generozitatea, bucuria, poezia și dragostea sa pentru muzică vor rămâne mereu în noi', au declarat soția, copiii și nepoții cineastului într-un comunicat. Ei și-au încheiat mesajul cu expresia romă 'Latcho Drom', care înseamnă 'Drum bun!'.
'Latcho Drom' este și titlul unuia dintre cele 25 de filme regizate de Tony Gatlif începând din 1975, inclusiv unele care au devenit clasice, precum 'Gadjo Dilo' (1997) și 'Exils' (2004, recompensat cu premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes). Ultimul său lungmetraj, intitulat 'Ange', a fost lansat în 2025.
Poveștile sale, profund sociale, sunt adeseori însoțite de o muzică specială: flamenco în 'Vengo' (2000), muzică țigănească în 'Les Princes' (1983) și rebetiko - muzică tradițională născută din fuziunea dintre folclorul din Grecia și cel din Turcia - în 'Djam' (2017).
'Tony Gatlif a avut o predilecție pentru drumurile mai puțin bătătorite, pentru estomparea granițelor și pentru vieți care, prea des, rămân neobservate. A filmat muzica, mișcarea, exilul și libertatea cu o energie care îi era specifică doar lui', a scris ministra franceză a Culturii, Catherine Pegard, pe rețeaua de socializare X.
Filmul său cel mai cunoscut, 'Gadjo Dilo', este un omagiu adus muzicii țigănești, 'o muzică ce strigă frica și durerea unui popor cu sufletul rănit', după cum spunea chiar Tony Gatlif. Filmul prezintă povestea unui tânăr francez idealist, interpretat de Romain Duris, care pornește în căutarea unei cântărețe pe care reușește să o găsească într-o tabără de romi din România. Rolul principal feminin din acest film a fost interpretat de regretata actriță Rona Hartner.
Născut cu numele Michel Dahamani dintr-un tată kabil și o mamă romă pe 10 septembrie 1948, Tony Gatlif a cunoscut violența și o viață marcată de peregrinări după ce a părăsit Algeria.
În urma unui control al Poliției franceze, când el avea aproximativ 12 ani, și-a schimbat numele pentru a evita să fie repatriat în Algeria și și-a însușit numele unui spațiu verde din orașul Alger, Parcul Gatlif.
După o perioadă petrecută într-o casă de corecție, a fost trimis în regiunea franceză Camargue prin ordin judecătoresc. Trei ani mai târziu, a descoperit teatrul și pe actorul de origine elvețiană Michel Simon, o legendă a cinematografiei franceze din anii '30.
'Am dus o luptă împotriva destinului meu, m-am luptat cu mine însumi, iar asta nu este puțin lucru. Camargue face parte dintre lucrurile care m-au salvat', declara Tony Gatlif în 2021.
'În trecut, eram violent, nimeni nu trebuia să mă atingă, eram un băiat rău (...), nu ascultam de nimeni, iar pentru mine cei mari, toți oamenii, erau dușmanii mei. Din momentul în care am pășit în Camargue, am început să ascult și asta ține de respectul cu care oamenii îmi vorbeau, fără prejudecăți', a dezvăluit el.
Camargue, o regiune sălbatică situată între fluviul Rhone și Marea Mediterană, este un spațiu profund legat de cultura romă. În fiecare an, pelerinajele organizate la Saintes-Maries-de-la-Mer reunesc mii de romi pentru a o omagia pe Sfânta Sara, într-o celebrare a credinței, a muzicii și a tradiției.
