Pacienţii cu COVID-19 prezintă un risc sporit de formare a unor cheaguri în interiorul vaselor sangvine, în special în cele de la nivelul plămânilor.
Între noiembrie 2020 şi martie 2021, studiul Recovery a inclus aproape 15.000 de pacienţi internaţi în spitale cu noul coronavirus şi a analizat efectele aspirinei, care este administrată pe scară largă pentru a reduce riscul de cheaguri sangvine la pacienţi cu diverse patologii.
În total, 7.351 de pacienţi au primit 150 de mg de aspirină în fiecare zi şi au fost comparaţi cu alţi 7.541 de pacienţi care primeau doar tratament clasic, fără aspirină.
Autorii studiului spun că nu au găsit dovezi care să ateste faptul că acest medicament ar reduce rata de mortalitate.
Totuşi, ei au descoperit că pacienţii care au primit aspirină au beneficiat de durate de spitalizare puţin mai scurte, opt zile faţă de nouă zile, şi că un procent uşor mai mare dintre ei au părăsit spitalul în viaţă după 28 de zile (75% comparativ cu 74%).
La fiecare 1.000 de pacienţi trataţi cu aspirină, cu şase pacienţi mai mult decât cei din grupul de control au experimentat evenimente hemoragice majore şi cu şase pacienţi mai puţin (decât cei din grupul de control, n.r.) au experimentat evenimente tromboembolice, au precizat autorii studiului.
Peter Horby, profesor de boli infecţioase emergente la Facultatea de Medicină a Universităţii Oxford şi coinvestigator-şef al studiului Recovery, a declarat: "Datele arată că în cazul pacienţilor spitalizaţi cu COVID-19, aspirina nu a fost asociată cu o reducere importantă a mortalităţii la 28 de zile, a riscului de conectare la sisteme de ventilaţie mecanică şi a riscului de deces".
"Deşi aspirina a fost asociată cu o creştere uşoară a probabilităţii de a ieşi din spital în viaţă, acest lucru nu pare să fie suficient pentru a justifica administrarea ei pe scară largă la pacienţii spitalizaţi cu COVID-19", a adăugat profesorul britanic.
Martin Landray, profesor de medicină şi epidemiologie la Facultatea de Sănătate Publică a Universităţii Oxford şi coinvestigator-şef al studiului Recovery, a adăugat: "Au existat sugestii solide conform cărora cheagurile sangvine ar putea fi responsabile pentru deteriorarea funcţiei pulmonare şi deces în cazul pacienţilor cu forme severe de COVID-19".
"Aspirina nu este scumpă şi este folosită pe scară largă în alte boli pentru a reduce riscul de cheaguri sangvine, aşadar este dezamăgitor faptul că ea nu are un impact major asupra acestor pacienţi. De aceea studiile ample randomizate sunt atât de importante - pentru a stabili care tratament funcţionează şi care nu", a adăugat el, potrivit Agerpres.
Studiul Recovery a fost organizat pentru a testa o serie de tratamente potenţiale pentru pacienţii spitalizaţi cu COVID-19.
Cum poate fi ameliorată depresia severă. Metoda inedită găsită de oamenii de știință
De ce trebuie să mănânci cireșe. Ce se întâmplă în organismul tău
