O nouă descoperire despre organismul uman. Ce au descoperit oamenii de știință în intestin

Efectele pe care aceste virusuri le au asupra organismului uman sunt deocamdată necunoscute.

Microbiomul intestinal, comunitatea de microbi care se formează în sistemul digestiv, îndeplineşte roluri esenţiale în digerarea alimentelor şi în reglarea sistemului imunitar. Există numeroase studii care corelează dezechilibrele manifestate la nivelul microorganismelor din intestin cu boli ale ficatului, obezitate şi chiar alergii.

Cu toate acestea, medicina cunoaşte şocant de puţine lucruri despre microbiom. Deşi microbiomul include o mare varietate de microorganisme - inclusiv virusuri şi bacterii - studii anterioare s-au concentrat doar asupra bacteriilor din intestin pentru că acestea sunt mult mai uşor de detectat.

În noul studiu, un grup de cercetători a apelat la metagenomică pentru a identifica diferitele virusuri din microbiom. Această metodă implică analiza totalităţii materialului genetic al unei comunităţi de microbi în ansamblu şi apoi cartografierea secvenţelor individuale specifice diferitelor specii. Ei au analizat peste 28.000 de mostre de microbiom prelevate de la voluntari din 28 de ţări.

Acest proces a dus la identificarea genomurilor complete pentru peste 140.000 de specii de virusuri din intestinul uman. Deşi în intestine trăiesc numeroase tipuri de virusuri, cercetătorii s-au concentrat doar asupra celor care infectează bacterii - virusurile bacteriofage.

Ei şi-au limitat cercetarea la virusurile bacteriofage pentru că "suntem încă în proces de a înţelege rolul lor în sănătatea umană", conform declaraţiei lui Luis Camarillo-Guerrero, coordonatorul acestui studiu şi cercetător la Wellcome Sanger Institute din Marea Britanie. "Putem probabil spune că marea majoritate a acestor virusuri nu au efecte negative asupra stării noastre de sănătate, fiind pur şi simplu vorba despre componente ale microbiomului organismului uman".

Virusurile bacteriofage ar putea îndeplini un rol central în microbiomul intestinal, spre exemplu, prin transmiterea spre gazdele lor bacteriene a unor trăsături şi caracteristici care le oferă anumite avantaje şi prin influenţarea modului în care aceste bacterii evoluează, potrivit Agerpres. 

"Iar cum comunităţile bacteriene reprezintă o componentă extrem de importantă a sistemului digestiv, nu este greu să ne imaginăm că (virusurile) bacteriofage ar putea îndeplini un rol cheie în menţinerea unui echilibru sănătos în intestinul nostru", a declarat Camarillo-Guerrero pentru Live Science. Există însă şi cazuri cunoscute în care bacteriofagele pot provoca boli - spre exemplu, atât difteria (o gravă infecţie bacteriană) cât şi botulismul (o maladie gravă care atacă centrii nervoşi ai organismului) sunt provocate de toxine care sunt codate de genele unor virusuri bacteriofage.

Cercetătorii au publicat genomurile acestor virusuri într-o bază de date denumită "Gut Phage Database" care poate fi folosită pentru studii ulterioare asupra acestor virusuri. "Un genom este ca o matriţă a unui organism. Nivelul de informaţii pe care le putem obţine dacă cunoaştem doar secvenţa ADN a unui organism este foarte mare", a mai declarat Camarillo-Guerrero, conform Live Science.