Largeste-ti orizontul cunoasterii cu Editura Herald!

În 1 feb 2012
Pot participa numai utilizatorii care sunt membri ai comunitatii Feminis.ro.

Raspunde pe forum la intrebarea "De ce este cititul, in opinia ta, cel mai bun prieten al unei femei?" in perioada 3-24 februarie 2012 si poti castiga setul de carti oferit de Editura Herald.

"Gradina Tainica a Adevarului", SANA'I 

Renumele lui Sana'i s-a bazat intotdeauna pe Gradina tainica a Adevarului; in Orient cel putin, este cea mai cunoscuta si mai pretuita dintre operele sale;

Capitolele din care consista Hadiqa trateaza, in acord cu tabelul cuprinsului din editia lui Lucknow, urmatoarele subiecte; primul, despre Lauda lui Dumnezeu, si in special despre Unitatea Sa; al doilea, lauda lui Muhammad; al treilea, despre Intelegere; al patrulea, despre Cunoastere; al cincilea, despre Iubire, Iubitor si Cel Iubit; al saselea, despre Nepasare; al saptelea, despre Prieteni si Dusmani; al optulea, despre Revolutia Cerurilor; al noualea, despre lauda Imparatului Shahjahan; al zecelea, despre caracterele sau calitatile intregii opere.

Datorita acestei lucrari el si-a castigat un loc binemeritat in marele trio al maestrilor sufi: Sana'i, `Attar, Jalalu'd-Din Rumi. Poate ca cea mai cordiala recunoastere a meritelor lui vine de la succesorul sau, Jalalu' d-Din Rumi. 

"Herghelia verde - Insemnarile vraciului Sofur despre Timur Lenk", SIMU OCTAVIAN 

Inzestrat cu o viziune cuprinzatoare asupra vietii si a mersului lucrurilor, Sofur, medicul de curte al lui Timur Lenk,  ne ofera o uimitoare descriere a perioadei de expansiune a dominatiei mongole, intretesand fapte istorice reale cu fine observatii psihologice si redandu-ne astfel intr-un tablou amplu o perioada putin cunoscuta a istoriei lumii.

 "Ba visam in somn, ba eram cuprins de inchipuiri care tot visare cred ca erau... Pe Timur Lenk, da, il zaream bine acum, il scoteam din negura timpului, il prefaceam, dintr-un biet punctisor neinsemnat, cum era, intr-un ghem omenesc aflat in nestavilita crestere. Avea o forma ciudata, se schimonosea la mine, radea stramb, hidos, pentru a-mi face parca in necaz. El sporea mereu la trup, desi ma impotriveam. Se hranea cu iuteala, inghitea la nimereala tot ce ii cadea in mana, munti de carne, lemne, pietre. Infuleca pana si cranii, multe tigve omenesti, facute gramezi, carate cu harnicie in ladoaie incapatoare. Erau inhamati acolo multi cai. Timur le dadea bice si, pe masura ce pielea lor lovita sangera cu durere, el pocnea tot mai puternic peste crupe, peste pulpe, pleznindu-le copitele. Sangeriul se schimba in culoarea verde. Coamele cailor deveneau si ele verzi. Da! Avea dreptate Timur. Isi dobandise, in sfarsit, caii aceia de culoarea ierbii, asa cum si-i dorise pe cand inca mai juca impreuna cu mine, pe tabla de sah, razboiul peste patratele albe si negre din fildes si din abanos".

Folosindu-se de o ampla baza documentara, minuind cu maiestrie  informatii de ordin istoric, cultural, religios si spiritual, alternand cu abilitate planul real cu cel fictiv si descrierea realista cu minutioasa introspectie, Octavian Simu ne ofera pe canavaua unui roman o meditatie grava asupra destinului uman.

"Advaita Bodha Dipika", Advaita Bodha Dipika 

In mediile filozofice indiene "Vedanta" desemneaza ansamblul conceptiilor expuse in upanisade. Ceea ce da identitate scolii Vedanta este sistemul metafizic propus de aceasta; filozofii vedantini nu vizeaza atat o explicitare a lumii cat, mai degraba, o transcendere a ei, o reducere a existentei ei la existenta principiului. Astfel ca, inainte de toate, Vedanta reprezinta un curent de gandire de natura metafizica si soteriologica.

Astazi Advaita Vedanta detine, intre toate scolile filozofice ale hinduismului, un rol privilegiat, aceasta constituind "filozofia oficiala" a religiei hinduse.
Advaita Bodha Dipka (Lumina cunoasterii non-duale) este un text clasic al vedantin, constituind o lectura pretioasa pentru cei ce sunt serios preocupati de adevarata iluminare. Lucrarea de fata a fost foarte apreciata de Ramana Maharashi, marele intelept al Indiei moderne, intrucat in aceasta scriere el a regasit fondul traditional al invataturii sale cu privire la cunoasterea Sinelui.
Temele abordate vizeaza aspectele cele mai profunde ale mintii si sufletului omenesc, cautarile noastre fundamentale despre sensul vietii si adevarata noastra identitate, si pot sa ne conduca catre scopul final - eliberarea de orice servitute si suferinta. In India, aproape intotdeauna cautarile metafizice au fost precedate de si determinate de ratiuni de natura soteriologica. 

"Misteriile lui Mithra", CUMONT FRANZ 

Misteriosul personaj mitologic care purta numele de Mithra a fost adorat inca din vremea preistorica in care stramosii persilor erau uniti cu cei ai hindusilor. Acesta era vazut ca un zeu al luminii, al adevarului si al dreptatii, cultul sau traversand secolele si ajungand ca in antichitatea romana sa devina una dintre cele mai raspandite religii. Din Insulele Britanice pana la Adamclisi in Dobrogea, din nordul Africii pana dincolo de hotarele Imperiului Persan, de la Roma la Alexandria, cultul lui Mithra si-a castigat numerosi adepti devotati, indiferent de religiile locale pe care acestia le avusesera initial. 

Ce anume a facut dintr-un zeu de origine persana o divinitate atat de pretuita si de adorata intr-un spatiu geografic si cultural atat de intins? Ritualurile complicate, incantatiile cu intelesuri necunoscute, misterul de care erau inconjurati preotii ce oficiau liturghiile mithraice, exotismul unei credinte rasaritene de import in vechea lume greco-romana, toate aceste elemente si probabil multe altele necunoscute au avut puterea de a fascina, ducand la cresterea importantei acestei religii a misteriilor.

In multitudinea de rituri si religii antice care s-au manifestat in bazinul mediteraneean, mithraismul se evidentiaza prin puterea de a se imbogati constant prin asimilarea unor credinte diferite, acumuland in timp straturi culturale succesive si devenind una dintre cele mai raspandite religii din primele secole ale erei noastre.
Prin activitatea sa de istoric si arheolog, Franz Cumont a reusit sa dezgroape pentru noi - atat la propriu cat si la figurat - povestea misterioasa a acestui amalgam religios si cultural. Mithraismul este cu atat mai interesant pentru istoria religiilor cu cat formele si expresiile artistice pe care le-a avut au fost mai variate. Oferind un bogat material vizual, lucrarea de fata prezinta misteriile lui Mithra ca pe un ansamblu coerent de gandire religioasa, al carui impact asupra culturii Imperiului Roman a fost resimtit in modalitati nebanuite. 

"Dhammapada", BUDDHA 

Dhammapada, scrierea cea mai cunoscuta atribuita lui Buddha, este alcatuita din 423 de versete grupate in 26 de capitole, este un fel de antologie de versete adunate din diferite surse. Termenul "dhammapada" consta din doua cuvinte pali, "dhamma" si "pada", amandoua - este important de notat acest lucru - fiind ambigue, avand sensuri diferite in contexte diferite. In ce priveste "dhamma", chiar si in Dhammapada el este folosit in mai multe sensuri, cel mai frecvent ca uz si, pare-se, cel mai adecvat, fiind "lege" sau "adevar". In privinta termenului "pada", aici el are sensul de "propozitie" sau "afirmatie". Astfel stand lucrurile, cuvantul "dhammapada" ca titlu al unei scripturi budiste se poate talmaci in mod nimerit ca "aforisme despre adevarurile ce alcatuiesc buddhismul". Aceasta este in bun acord cu Dhammapada IV.1, unde se pune intrebarea cine va culege Dhammapada in maniera in care un om inteligent culege felul potrivit de flori. Toate acestea indica importanta suprema a Dhammapadei pentru intelegerea invataturii lui Buddha.

Canonul budist ca intreg se numeste Tipitaka (skr.: Tripitaka), ceea ce inseamna "trei cosuri". Acestea sunt: 1) Vinaya-Pitaka, cosul disciplinei pentru ordinul monastic (samgha); 2) Sutta Pitaka, cosul doctrinelor filozofice si religioase; 3) Abhidhamma Pitaka, cosul doctrinelor metafizice si religioase prezentate scolastic.

Deoarece Buddha nu a lasat nici o scriere proprie, este destul de dificil sa se afirme in ce masura sau daca toate Pitaka contin spusele lui Buddha, cu alte cuvinte ceea ce Buddha insusi a propovaduit. Fapt este, in aceasta privinta, ca dupa moartea lui Buddha discipolii sai au simtit nevoia sa stabileasca invatatura maestrului lor. In acest scop se spune ca s-au tinut trei concilii, mai intai la Rajagaha, apoi la Vaisali si ultimul la Pataliputra, ocazie cu care s-au alcatuit mai multe colectii de scrieri sfinte, ce alcatuiesc canonul pali, din care face parte si Dhammapada. 

"Peregrinul. Sfarsit de calatorie", ATTYA 

O poveste de iubire sensibila inceputa intr-o viata anterioara, dar nedesavarsita, ea fiind rapusa de boala, iar el urmand-o la scurt timp, datorita durerii sufletesti si a golului apasator din inima. 

Cei doi revin din nou in aceasta lume, cu sentimentul ca au de gasit pe cineva. Mihael, purtand in suflet vaga amintire a unei promisiuni facute inca din frageda copilarie, invata totul despre functionarea corpului uman, iar mai tarziu rataceste prin lume, impins de nelinistea ca are de finalizat ceva. Pasii il poarta in Orient unde, fara sa stie, este pregatit pentru reintalnirea cu fiinta iubita. Aici invata diverse tehnici de vindecare si isi largeste perspectiva asupra vietii in plan fizic.

Dupa multi ani de cautari, este indrumat de catre un ghid misterios spre orasul in care ea traieste, dar pe o treapta sociala la care un simplu peregrin ca el poate accede cu dificultate.  Dar, pentru ca legile pamantesti se supun celor spirituale, cararile li se intalnesc. Fara a fi constienti, intr-o frumoasa dimineata de vara, desculti in mijlocul naturii, ei isi continua dansul inceput in viata precedenta. Atunci, spiritele lor se recunosc.

Firul povestii de iubire se reia de unde a fost abandonat candva, in negura timpului. Initiatul Mihael de Santis o regaseste pe margrafa Anna Maria suferind de o boala incurabila, insa de aceasta data, in baza experientei acumulate timp de 35 de ani, el reuseste sa o salveze. Infasurati in voalul iubirii, ei strabat planuri din ce in ce mai inalte, de unde cheama langa ei un spirit iluminat, care desavarseste visul de-o viata al femeii, acela de-a tine in brate un prunc, materializand astfel iubirea lor ce a invins timpul si spatiul.  

Pe canavaua acestei povesti de iubire din secolul al XVIII-lea, transpar, ca in filigran, invataturi despre alcatuirea spirituala si materiala a omului, a cosmosului, despre ordinea si ritmurile lumii, despre inaltarea omului pe niste trepte existentiale doar intuite la inceput, conturand desenul misterios al unor hieroglife esoterice.

De-a lungul acestei naratiuni, se contureaza raspunsuri la intrebari pe care umanitatea si le pune de secole: Cine suntem noi? De unde venim si unde vom pleca dupa moarte? Cine sunt ingerii si ghizii?  Suntem prizonieri ai acestei lumi, pierduti in roata karmica? Cum putem deveni liberi?
Peregrinul. Sfarsit de calatorie ofera o splendida poveste ce metamorfozeaza totul in calea ei, personaje si fapte, ganduri si idei, sentimente si temeri, autor si cititor.

Castigatoarea este:

Bejan Nane Gabriela

[gallery:2303]

loading...
Ti-a placut acest articol? Urmareste-ne si pe FACEBOOK

Adaugă un comentariu 0

Intră în contul tău sau înregistrează-te pentru a posta un comentariu.

Alte articole din
Cele mai citite

Newsletter

Cele mai comentate
Felicitari pentru femei deosebite
-3°
Bucuresti
-2°
Bucuresti-zona centrala
-5°
Bucuresti-zona periferica
-4°
Alba Iulia
-3°
Alexandria
10°
-2°
Arad
-3°
Bacau
-2°
Baia Mare
-5°
Bistrita
-2°
Botosani
-3°
Braila
-5°
Brasov
-2°
Buzau
-3°
Calarasi
-4°
Cluj-Napoca
Constanta
-4°
Craiova
-5°
Deva
-3°
Drobeta-Turnu Severin
-4°
Focsani
-2°
Galati
-3°
Giurgiu
-2°
Iasi
-8°
Miercurea Ciuc
10°
-2°
Oradea
-3°
Piatra Neamt
-2°
Pitesti
-4°
Ploiesti
12°
-3°
Resita
-3°
Rimnicu Vilcea
-2°
Satu Mare
-6°
Sf. Gheorghe
-6°
Sibiu
-4°
Slatina
-4°
Slobozia
-4°
Suceava
10°
-2°
Timisoara
-4°
Tirgoviste
-6°
Tirgu Jiu
-4°
Tirgu Mures
-1°
Tulcea
-3°
Vaslui
-3°
Zalau
02 dec