Ce anume te face sa cedezi avansurilor partenerului

Un studiu publicat in jurnalul PLOS Biology saptamana aceasta dezvaluie cum iau femelele o decizie importanta: aceea de a accepta sau refuza avansurile facute de mascul in timpul ritualului de curtare.

Lubrifierea vaginala - forma de aparare, nu de acceptare a avansurilor sexuale

Decizia este, potrivit cercetarilor, generata de un numar redus de neuroni care folosesc acetilcolina pe post de neurotransmitator, regasiti in trei regiuni cerebrale. 

Studiul ofera un cadru pentru intelegerea modului in care sunt generate deciziile si sugereaza ca se ajunge la aceste concluzii deoarece sunt literalmente cele mai interesante.

Atunci cand isi aleg partenerii, musculitele de otet aleg trasaturi care le plac si care vor fi mostenite de catre urmasii lor. Deoarece trasaturile alese vor fi etalate de generatiile urmatoare, alegerea partenerului este esentiala atat pentru conservarea speciilor, dar si pentru incurajarea diversitatii. Prin urmare, aceasta alegere este responsabila pentru varietatea tuturor organismelor de pe planeta. 

Cu toate acestea, in ciuda faptului ca alegerea partenerului este importanta, genele, celulele si circuitele care sunt necesare pentru a lua o astfel de decizie raman in mare masura necunoscute.

Pentru a investiga aceasta problema, autorii studiului au apelat cu incredere la creierul musculitelor de otet. La fel ca oricare alt animal, aceasta specie se confrunta zilnic cu situatii in care trebuie sa ia decizii, de la cum sa faca rost de hrana si pana la a accepta sau nu avansurile unui potential partener.

In plus, la fel ca si in cazul oamenilor, creierul musculitei de otet este compartimentalizat, avand regiuni ce proceseaza informatii senzoriale diferite (vizuale, olfactive, acustice) si foloseste aceleasi tipuri de neurotransmitatori ca si oamenii. Prin urmare, creierul unei musculite de otet este ideal pentru studierea procesului de luare a deciziilor.

Pentru a afla cum reactioneaza neuronii in astfel de situatii, autorii au ales abordarea genetica: au cautat genele care controleaza alegerea partenerului. Astfel au descoperit o gena care, atunci cand sufera mutatii, le faceau pe femele sa devina incapabile sa decida daca sa se imperecheze sau nu. 

„Aceasta gena, numita dati, ascundea una dintre cele mai inaccesibile din punct de vedere genetic regiuni ale genomului”, spune Rui Sousa-Neves, de la departamentul de genetica de la Case Western Reserve University. 

„Ce este remarcabil in legatura cu dati este ca femelele cu mutatii la acest capitol nu pot sa decida daca sa accepte avansurile unui mascul, indiferent cat de mult ar incerca acesta sa le impresioneze”, spune Joseph Schinaman, autorul publicatiei.

In mod normal, femelele decid daca sa se imperecheze sau nu in decurs de 15 minute de la inceputul ritualului de imperechere compus din elemente de dans, cantec si eliberare de feromoni. Daca masculul nu reuseste sa o convinga nici dupa 30 de minute de curtare, demersul este sortit esecului.

Autorii au continuat cercetarea pentru a determina unde anume, spatial vorbind, actioneaza aceasta gena pentru a influenta acceptarea avansurilor in cazul femelei. Pentru a testa acest aspect, autorii redus influenta dati in diferite tesuturi, folosind o tehnologie numita interferenta RNA si au constatat ca este necesara in cadrul sistemului nervos, in neuronii colinergici.

„Acesta este un moment fascinant si am vrut sa stim unde sunt localizati acesti neuroni la nivelul creierului”, spune Sousa-Neves. Pentru a afla solutia acestei probleme, autorii au dezvoltat un sistem genetic care sa insereze mici secvente de neuroni fara dati in interiorul unui creier normal.

Pentru a vizualiza localizarea acestor secvente, au modificat celulele cu mutatii astfel incat sa secrete o proteina verde, fluorescenta. Autorii studiului au analizat sistematic un numar mare de muste din creierul carora lipsea gena dati si au reusit sa identifice un tipar al refuzului in trei regiuni distincte, dintre care doua mai fusesera asociate in trecut cu ritualul de imperechere.

Au redus ulterior numarul variabilelor analizand care neuroni din aceste regiuni prezentau gena dati si erau colinergici.

Spre surprinderea lor, au constatat ca doar 15 celule din doua regiuni si doar 4 din cea de-a treia regiune erau capabile sa dea nastere unui comportament de respingere a avansurilor.

„E remarcabil ca un comportament atat de complex poate fi generat de un numar atat de mic de neuroni”, spune doctorul Sousa-Neves. „Rezultatele noastre ofera o baza moleculara si celulara a unei ipoteze elaborate cu mai mult de 50 de ani in urma cu privire la imperecherea musculitei de otet.”

Neves explica faptul ca aceasta ipoteza, cunoscuta sub numele de „ipoteza de sumare”, tradeaza faptul ca femela integreaza, sau, cu alte cuvinte, sumeaza, toate tipurile de informatii senzoriale oferite de barbat in timpul curtarii, in scopul de a ajunge la o stare de excitare care, potrivit acestui studiu, este furnizata de un numar mic de neuroni excitatori aranjati intr-un soi de circuit care transmite informatii catre principalele centre senzoriale din creier.

„Acest lucru ne ofera o rampa de lansare interesanta pentru a realiza o harta a acestui circuit al luarii de decizii in baza tuturor intrarilor senzoriale si conducerea acestora catre creier, dar si pentru a vedea modul in care creierul analizeaza si compara aceste semnale, ajungand la o concluzie”, afirma Schinaman.

Te-ai gandit vreodata ca un simplu raspuns poate trece printr-un proces atat de complex pana a ajunge pe buzele tale?

Citeste si:

Cazi in capcana? Asta ii face pe barbati sa para mai sexy!

Sfatul specialistului: Cum refuzi avansurile fara sa jignesti?