Intensitatea atasamentului sau pentru tine este greu sa reziste - si, probabil, niciodata nu-ti va mai fi la fel de devotat neconditionat cum iti este acum.
Pe de alta parte, copiii de aceasta varsta pot fi foarte, foarte lipiciosi si, uneori, s-ar putea sa-ti doresti ca puiul tau sa fi fost mai putin atasat de tine. Pentru ca nu e nimic mai neplacut decat sa iesi pe usa si sa-ti lasi copilul plangand in hohote si sa stii foarte bine ca tot ce isi doreste el este sa stea numai si numai cu tine.
Cinci minute dupa plecarea ta, desigur, e foarte probabil ca micutul tau sa se fii linistit si sa fie perfect fericit. De aceea, ca parinte, trebuie sa intelegi si sa accepti ca aceasta e numai o faza, care va trece. De regula, anxietatea de separatie atinge un varf intre 10 si 18 luni de viata, apoi dispare treptat.
Pana atunci insa n-ar strica sa incepi sa-l inveti sa se joace singur. Eventual, ii poti arata cum sa se joace cu o anumita jucarie speciala, la inceput numai ocazional. Dupa o vreme s-ar putea sa constati ca devine total absorbit de ea. Lucru care va va fi de ajutor amandurora, intrucat asta inseamna ca cel mic nu va mai avea nevoie de interactiune sau de directie in fiecare clipa.
Atunci cand redevine agitat sau cere ajutor, intoarce-te la el pentru a-i acorda atentia cuvenita sau pentru a-i propune o noua activitate. La inceput, il poti sustine in actiunea lui temerara de a se juca de unul singur. Acest lucru ii va conferi mai multa incredere in sine.
Ajutor! Ce ma fac cu pompa de muls?
Pompa pentru sani, o necunoscuta?
