Cine-L cunoastea atunci pe Dumnezeu? Eu nu stiam pe nimeni..
Si ma gandesc la Avraam.
Dar cel mai mult m-am gandit la Avraam intr-o noapte. Nu stiam ca daca te gandesti asa de mult la el nu mai exista nici o sansa sa poti inchide un ochi.. Nici nu mi-am dat seama cum zbura timpul. Pe la ora patru am inceput sa ma plimb prin camera cu carti. Imi place teribil de mult sa intru in librarii si sa cumpar carti la intamplare.. Odata am citit o carte dupa 10 ani. Si a fost exact momentul cand trebuia sa o citesc.
"Frica si cutremur" de Kierkegaard. Ma crede oare cineva ca habar nu aveam ca era vorba despre Avraam ? N-are importanta.. Am inceput sa zambesc si sa ma foiesc in scaun. Oricat de greu ti-ar fi sufletul uneori, cand simti ca o mana nevazuta te bate peste umar, nimic nu mai este greu..
Iata-ma asadar bucuroasa in marea mea durere, caci aveam o durere mare de ma gandeam eu asa de intens la Avraam.. Cu K. la masa si cu acelasi dor.. de a intelege.. Doar ca eu sunt si mama. Iar el nu a fost nici macar tata. M-a amuzat de cateva ori felul in care isi punea unele probleme.. Dar m-a ajutat sa nu ma intreb singura.. Zorile dadeau tarcoale.. Eu inca nu stiam.. Stii, ii spuneam, greul nu e sa urci trei zile muntele.. Greul este sa poti trai mai mult de trei zile dupa asta.. Si tot asa.. Si l-am lasat in pace dupa o vreme si pe K. Ii placea prea mult sa-si imagineze, pe cand eu aveam nevoie de un raspuns in clipa aia.
Intr-adevar Dumnezeu il vroia pe Isaac. Nu pe mine.
Cand ai trei ani, dormi asa cum dormea si Iisus mic.
Sa pregatesc lemnele.
Cine n-a avut nopti nedormite "la casa lui"? Si totusi putini (sau..) sunt cei care isi taie casa lor pe din doua.. Si el dormea ca Iisus mic..
Unde sa potrivim mai bine fierastraul? Sa mai caut niste vreascuri..
Si deodata am vazut focul..
Si am zambit.
Foto: Vilia Lupu
Din viata lui Mos Nicolae
Batranul porumbel
