Deshidratarea: Cum îţi protejezi copilul acasă şi la şcoală

Odată cu vacanţa şi cu zilele calde de vară, viaţa copilului tău intră pe un alt făgaş, iar şcoala este înlocuită de tabere de vară şi de o mulţime de activităţi în aer liber - fotbal, tenis, joaca în curtea bunicilor şi altele.

Dar înainte de a-ţi trimite copiii la joacă în soare şi înainte de a-i înscrie în tabere tematice, învaţă cum să îi protejezi de pericolele ce vin la pachet cu deshidratarea şi afecţiunile provocate de valul de căldură.

"Copiii au un risc mai mare de deshidratare şi de supraîncălzire, deoarece ei transpiră mai puţin, au o suprafaţă mai mare raportată la masa corporală şi produc mai multă căldură atunci când au activitate fizică. De asemenea, este posibil ca micuţii să nu recunoască senzaţia de sete şi astfel copiii se bazează pe adulţi pentru a-şi primi lichidele necesare petru hidratare", spune Dr. Reyna Franco, un nutriţionst din New York. Iar copiii mai mici ar putea să fie mai distraşi şi să ignore semnele senzaţiei de sete, deoarece nu vor să îşi întrerupă activităţile sau joaca.

Specialiştii americani recomandă părinţilo (dar şi celorlalte persoane care au grijă de un copil, fie că sunt bone, rude sau cunoştinţe) să fie proactivi şi să se asigure că le dau celor mici să bea apă la fiecare 20 de minute, chiar dacă copilul nu s-a plâns că îi este sete.

Un copil care cântăreşte 40 de kilograme are nevoie de 150 ml de apă plată (ceva mai mult decât o jumătate de cană) sau de o băutură cu săruri minerale aromată, în timp ce un adolescent care cântăreşte 60 de kilograme are nevoie de 270 ml de apă (puţin mai mult decât o cană).

La şcoală

Deshidratarea nu este doar un lucru care se întâmplă în timpul verii. De asemenea, deshidratarea se poate întâmpla la şcoală, în special în timpul orelor de sport, dacă acestea au loc afară, în aer liber sau în timpul unor activităţi sportive care se desfăşoară extracurricular.

Dacă copilul tău participă la astfel de activităţi la şcoală, întreabă-i pe profesori sau antrenori, pentru a vedea dacă personalul didactic ştie cum să abordeze o posibilă deshidratare, următoarele: Vor continua activităţile lor sportive indiferent de cât de cald este afară? Copii vor primi pauze adecvate pentru a se odihni şi pentru a se hidrata? Ce vor bea copiii în această perioadă? Şi care este protocolul dacă un copil începe să arate semne de deshidratare?

Semnele deshidratării

Deshidratarea poate varia şi poate fi mai uşoară sau mai severă. Dar chiar şi o deshidratare uşoară îi poate provoca micuţului un disconfort. De exemplu, adulţii care sunt uşor deshidrataţi se pot plânge în legătură cu apariţia unor dureri de cap sau senzaţia de gură uscată.

Dar pe măsură ce deshidratarea se înrăutăţeşte, oamenii se pot confrunta cu unele dintre aceste semne şi simptome:

* Ameţeală, în special atunci când se ridică în picioare după ce au stat aşezaţi

* Greaţă şi vărsături

* Stare de slăbiciune

* Oboseală.

Pe măsură ce deshidratarea devine tot mai serioasă, oamenii pot să devină confuzi, ajung să nu mai transpire, sunt incapabili să producă lacrimi şi volumul de urină poate să scadă vertiginos. Urina care va ieşi din organismul lor va fi, cel mai probabil, extrem de concentrată (urina normală este de culoarea galben-pai). Oamenii deshidrataţi sever pot începe să aibă senzaţia de crampe musculare şi pot avea chiar palpitaţii.

Ce anume îţi supune copilul la riscul de deshidratare? Aceleaşi lucruri care te pun şi pe tine în faţa riscului ridicat de deshidratare: expunerea prelungită la temperaturi mari, expunerea directă la soare şi umiditatea ridicată, fără să ai parte de odihnă şi fluide suficiente.

Diferenţa este că zona care reprezintă suprafaţa corpului unui copil ajunge să aibă proporţii mult mai mari când este raportată la greutatea lui generală, în comparaţie cu un adult. Iar asta înseamnă că ai tăi copii se confruntă cu un risc mult mai mare de deshidratare şi de afecţiuni legate de excesul de căldură.

La ce semne trebuie să fii atentă atunci când este în joc deshidratarea: Semnele timpurii ale deshidratării includ oboseala, setea, buze uscate, uscăciunea limbii, lipsa de energie, senzaţia de supraîncălzire. Dar dacă copiii aşteaptă şi nu beau apă decât atunci când simt că le este sete, atunci ei sunt deja deshidrataţi. Setea nu apare cu adevărat până când un copil nu a pierdut 2% din greutatea lui/ei corporală, sub formă de transpiraţie.

Lasată netratată, deshidratarea poate duce la trei tipuri de boală, mult mai grave:

1. Crampe musculare din cauza căldurii: crampe dureroase la nivelul muşchilor abdominali, în braţe sau picioare.

2. Epuizarea termică: ameţeli, greaţă, vărsături, dureri de cap, senzaţie de slăbiciune, dureri musculare şi, uneori, pierderea cunoştinţei.

3. Insolaţie: o temperatură de 40 de grade Celsius şi simptome severe, inclusiv greaţă, vărsături, convulsii, delir sau dezorientare, lipsa transpiraţiei, dificultăţi de respiraţie, pierderea cunoştinţei şi comă.

Atât epuizarea termică, dar şi insolaţia necesită îngrijire medicală imediată. Insolaţia este o urgenţă medicală care, atunci când este netratată, poate fi mortală. Orice copil care suferă de insolaţie ar trebui să fie dus de urgenţă la cel mai apropiat spital.

Ce poţi face pentru a preveni deshidratarea copilului tău?

Asigură-te că micuţii tău beau apă rece (nu de la frigider) cât mai des şi cât mai timpuriu. Trimite-ţi copilul la antrenamente, la orele de sport sau la joacă atunci când este complet hidratat. Apoi, în timpul jocului sau activităţii sale, asigură-te că micuţul fiul sau fiica ta ia pauze regulate pentru a bea lichide, chiar dacă copilului nu îi este sete.

Nu uita, potrivit Academiei Americane de Pediatrie, o cantitate recomandată de lichide pentru un copil este de 150 ml de apă plată (dacă copilul cântăreşte 40 de kilograme) şi 270 ml de apă plată (dacă adolescentul cântăreşte 60 de kilograme). Surse: 1, 2.