În anii 1800 se considera o boală în sine să fii singur la părinți, dar fii sigură că în ziua de astăzi familia ta este una cât se poate de normală și dacă îți dorești doar un singur copil sau nu mai poți face încă unul, nu ai de fapt motive de îngrijorare. Această teorie inițială a fost demontată apoi de către Toni Falbo și Denise Polit, care la mijlocul anilor 1980 au studiat din nou mai multe mii de studii realizate pe copii fără frați sau surori și au ajuns la concluzia că aceștia nu se disting cu nimic de restul copiilor, cel puțin nu în ceea ce privește personalitatea.
Lauren Sandler, jurnalist și singurul copil al părinților săi, a scris cartea „One and Only: The Freedom of Having an Only Child, and The Joy of Being One” în care demitizează anumite concepții, povestește cum a fost copilăria sa și de ce copilul ei este cât se poate de normal și fericit.
Este din ce în ce mai des întâlnită această situație
La o anumită vârstă, cel mic va dori să mai aibă frați sau surori, dar îi poți explica ce înseamnă acest lucru din punct de vedere al costurilor și al faptului că va trebui să împartă totul cu el, iar pentru a-l liniști îi poți arăta că și alți vecini sau prieteni de-ai voștri au tot un singur copil. Desigur, aceste argumente nu sunt un motiv de a avea doar un copil, dacă tu îți dorești de fapt mai mulți, dar până la urmă tu ești adultul și știi ce este mai bine pentru familia voastră. În plus, centrul de analiză Pew Research Center, a descoperit că începând cu anii 1970, numărul femeilor care au doar un singur copil s-a dublat, deci copilul singur la părinți nu mai este o anomalie.
Poate fi plăcut
Un singur copil înseamnă mai multă energie atât pentru părinți cât și pentru copil, mai mulți bani la bugetul familiei și mai multă flexibilitate de petrecere a timpului liber.
Câteodată al doilea nu e să fie
La un moment dat, când primul copil crește un pic și începi să te înțelegi cu el s-ar putea să fii nostalgică și să mai vrei unul mic, dar pe de altă parte se poate întâmpla și să nu-ți dorești niciodată să te întorci la agitația din primii 2-3 ani de viață, odată ce ai scăpat de scutece, mese programate și trezit în miezul nopții. Dacă ai trecut prin cel puțin o pierdere de sarcină știi cât de dureroasă poate fi și aici ne referim în mod special la traumele psihice, nu la durerile fizice, pentru că odată ce știi că ai un alt embrion în tine și nici n-ai apucat să conștientizezi bine acest lucru că a trebuit să-ți iei la revedere de la el, îți este foarte greu să mai încerci o dată să faci încă un copil. Oricare ar fi cazul tău, stai liniștită, copilul tău va crește foarte frumos și doar alături de voi, celelalte rude și prietenii lui.
De ce să nu te simți vinovată că ai un singur copil
Toate stereotipurile spun că cei singuri la părinți se adaptează mai greu, sunt răsfățați și egoiști, mai pe scurt ciudați și prin urmare, părinții care se opresc doar la un copil ar fi egoiști că-și privează copilul de legătura cu un frate sau o soră, dar aceste mituri nu au o bază științifică.
7 poze pe care trebuie să i le faci copilului tău în primul an
Articolul următor
4 lucruri pe care trebuie să le știe părinții care trăiesc cu copii adulți
