Dacă ai mai păstrat fotografii din perioada în care încă eraţi căsătoriţi şi dacă te-ai uitat la cele mai recente imagini cu voi, de la diferite evenimente şi nunţi la care aţi participat amândoi, poate vei vedea că tu şi partenerul tău eraţi cei mai buni prieteni.
În această perioadă festivă a anului, este grozav să îţi aminteşti asta, deoarece ultimul lucru de care copiii voştri au nevoie acum este să fie martori la războiul pe care îl dau părinţii pentru a vedea cine obţine custodia în cea mai importantă zi dintre toate: Crăciunul.
Aşa că se poate spune că pentru copiii care provin din familii în care părinţii au divorţat, Crăciunul – în loc să fie o perioadă plină de bucurie şi fericire – va fi întotdeauna un moment extrem de stresant, când trebuie să facă "slalom" de la un părinte la altul.
Atunci când un cuplu divorţează, copilul se confruntă cu situaţii delicate pe care nu le-a mai întâlnit până atunci. De pildă, micuţul este nevoit să facă Crăciunul împreună cu mama şi bunica, mai ales dacă familia este una mică şi nu mai are fraţi sau surori.
Astfel, copilul ajunge să simtă un fel de "datorie" – el sau ea se simte dator/datoare să fie de Crăciun cu anumiţi membri din familia sa (în exemplul de mai sus – mama şi bunica), dar în acelaşi timp, copilul simte nevoia să petreacă timp şi cu tatăl, bunicul, mătuşile şi unchii săi, deoarece, de cealaltă parte a "baricadei", atmosfera de Crăciun este mult mai festivă, iar la masă se adună mai mulţi membri ai familiei.
Însă din păcate părinţii fac o greşeală şi nu îşi dau seama de acest lucru. De pildă, când vine vorba de aniversările unor membri din familie, părinţii ajung să discute aprins dacă merge sau nu copilul la acea aniversare.
Dacă până atunci părinţii nu au acordat prea multă importanţă modului în care copilul lor îşi petrecea timpul liber în afara şcolii, dintr-o dată ei erau extrem de preocupaţi de acest aspect – timpul liber. Astfel, copilul descoperă treptat că părinţi sunt mai puţin interesaţi de dorinţele sale şi sunt din ce în ce mai preocupaţi de ceea ce EI îşi doresc.
Din păcate, sentimentul acesta de a fi prins "între ciocan şi nicovală" - când în sufletul copilului se dă o adevărată luptă - este cel care îi poate distruge spiritul fiecărui Crăciun.
Ideea de a lua masa de Crăciun la unul dintre părinţi sau la amândoi se transformă într-un război. Iar la final, pentru a menţine pacea în familie, se ajunge la compromisuri în care copilul este nevoit să ia masa de două ori, la ambele familii ale părinţilor.
Mai mult, copilul, pe măsură ce intră în anii adolescenţei, este din ce în ce mai cuprins de griji. De pildă, este îngrijorat că nu are timpul necesar pe care să îl petreacă alături de cineva din familie (o bunică, un bunic sau un unchi), că tatăl sau mama se va supăra dacă nu ajunge la timp acasă la el sau la ea, că nu are suficienţi bani de buzunar pentru a cumpăra cadouri pentru toţi cei dragi, din familii diferite.
Prin urmare, copilul poate ajunge să se simtă stresat şi nefericit într-o perioadă în care ar trebui să se simtă iubit şi încântat că va petrece Crăciunul cu familia. El sau ea simte că nu ar putea niciodată să facă pe toată lumea fericită. Şi, din păcate, nimeni nu îl întreabă pe copilul cu părinţii divorţaţi ce anume îşi doreşte. Iar părinţii ajung să se folosească de copil în propriile lor bătălii.
Iată ce mesaj are un copil care a trecut printr-o astfel de experienţă pentru părinţii care vor să se bucure de compania micuţului toată ziua de Crăciun, atunci când sunt divorţaţi sau separaţi: "Gândiţi-vă la copiii voştri. Nu vă gândiţi la ceea ce vreţi voi, ca mamă sau ca tată, dar gândiţi-vă la ceea ce îşi doresc şi la ceea ce simt copiii voştri. Şansele sunt destul de mari ca fiul sau fiica voastră să se simtă prost, să aibă inima îndoită, să fie trişti şi să simtă un mare sentiment de vinovăţie - ca şi când copilul este cel care va distruge sărbătoarea Crăciunului dacă nu va face ceea ce vor părinţii să facă."
Acum încearcă să adopţi o nouă perspectivă în legătură cu Sărbătorile şi ziua de Crăciun. Este vorba despre o singură zi, însă nu uita, dacă eşti părinte, că relaţiile se destramă, că oamenii se recăsătoresc şi că, uneori, circumstanţele se schimbă.
Aşa că fii adult şi întreabă-ţi copilul ce îşi doreşte. Nu îl face să se simtă vinovat. Şi întotdeauna, indiferent dacă simţi că inima ta se frânge, comportă-te ca şi cum timpul pe care îl petreci cu copiii tăi este suficient. Plângi singură, dar niciodată în faţa copiilor. Dacă este posibil vorbeşte cu fostul tău soţ şi încercaţi să găsiţi un sistem de perioade alternative pe care le petreceţi cu copiii - fie că petreceţi timpul împreună, fie că vă împărţiţi ziua.
Nu îi face pe copii să se simtă nevoiţi să îşi viziteze toţi bunicii (părinţii tăi şi socrii tăi). Încearcă să-i faci pe copiii tăi să se simtă în siguranţă şi fericiţi odată ce au fost incluşi în planurile tale, chiar dacă tu, ca mamă, ai senzaţia că fostul tău soţ este o persoană cu care nu se poate discuta. Dacă ai dubii, fii tu persoana mai matură din această ecuaţie. Acest lucru îi va face pe copiii tăi să se simtă minunat. (Via.)
Dacă îţi vezi copilul stând în această POZIŢIE, opreşte-l imediat
Dana Nălbaru, despre Crăciunul ei perfect: "Dorinţa mi-a fost îndeplinită"
