Cu ce temeri se confrunta femeile business in acest sezon?

Criza este mai rea ca o gripa care ne-a invadat agresiv organismul si ne-a macinat, temporar, puterile. In timp ce virusii isi mai fac de drum si mai stiu cand sa plece, dandu-ne pacea, recesiunea ne ataca silentios si sigur organismul fara gand de armistitiu. A trecut un an de cand s-a dat startul cele mai crude perioade pe care am prins-o, cel putin eu, pana acum in viata mea, iar in acest sezon de toamna, totul pare sa fie cel mai dezastruos. Venim dupa o vara in care totul parca s-a scufundat in ce-i mai rau, iar linia de plutire pare undeva departe, ca sa nu mai zic ca pana vom reajunge sa plutim linistiti pe ape linistite, va mai dura ceva. Toate aceste lucruri macina, si inca durerors de tare: stres, tristete, depresie, oboseala, apatie, lipsa de comunicare si socializare, consecinte care ne transforma in legume cu doua maini si doua picioare si cu o inima care mai bate .pentru micile placeri care mai merita sa fie rasplatite de aceste batai care se sforteaza sa reziste in fata "decesului prematur" cauzat de criza. Eu stiu ce ma apasa toamna aceasta, iar ingrijorarile nu sunt deloc putine la numar,  din pacate, dar am vrut sa aflu ce le preocupa pe cateva femei de afaceri care au in mana propriile afaceri sau functii cheie intr-o companie si o viata pe care incearca sa o resusciteze cat mai bine si pe termen lung. Mai reusesc ele? Sunt pe linia de plutire? Le-a afectat presiunea la care sunt supuse viata sau au trecut pe langa ele? Ce temeri au generat?

Mihaela Constantinescu este o prietena a site-ului nostru, dar cu multe responsabilitati pe cap. Se afla pe un post de conducere la Romagra Distribution, iar in viata de zi cu zi este femeie, iar asta spune tot. M-am gandit la ea si la testimonialul ei ca la modul in care se descurca o femeie completa: o sotie, o mama, o prietena, o fiica, o sora, o gospodina si o business woman. Responsabilitatea pe care o are in maini la locul de munca este suficienta cat sa o darame psihic: angajatii din firma, firul ascendent al afacerii pe care o conduce si pana la urma, riscul propriului loc de munca, deci viitorul copilului ei, deci propria ei viata depinde in primul rand de acest loc de munca, dupa cum spune chiar ea: "Pai cu ce sa incep: in primul rand suntem constienti cu totii ca dupa alegeri, va fi punctual culminant al crizei in Romania. Vom intra dupa noiembrie intr-un adevarat colaps, care nu stim pana cand dureaza sau daca pana la jumatatea anului 2010 se va reglementa ceva . Vor veni luni si mai grele, singurul target al firmei mele este sa reziste colapsului care va veni dupa minunatele alegeri."

Iata un top griji ale ei, daca putem spune asa:

1. Este legata de jobul meu, de firma pe care o conduc, pentru ca vreau sa reusesc sa o tin pe linia de plutire si este din ce in ce mai greu, deoarece puerea de cumparare a scazut si va fi in scadere. Implica mult timp sa gasesti mereu solutii ajutatoare sa iesi din situatia de criza  cu care te confrunti in fiecare zi. Dar fara job, esti pe dinafara complet in momentele actuale deoarece posibilitatile de angajare la alte firme a scazut mult de tot.  Deci pe 1 plan este jobul= finante = cariera.

2. Vine toamna si  s-au anuntat o serie de boli de gripe de tot felul si incerc sa o mentin sanatoasa pe alessia (fetita ei de 2 ani si 5 luni) ca daca ea e sanatoasa ma simt si eu mai bine si ma pot ocupa mai bine de job .nu stau cu mana pe tel acasa la doctori si etc.

3. Restul viata de familie. Este greu sa o tii atunci cand ambii parteneri au functii de conducere si responsabilitati de care nu scapi nici cand vii acasa dar incercam sa comunicam pe cat se poate si déjà alte probleme curente te acapareaza si alessia numai zic.

4. Silueta: m-am ingrasat datorita stresului cu 3 kg, dar sincer nu mai am putere nici fizica si nici psihica sa tin regim deoarece este imposibil: a tine regim inseamna a avea realmente timp sa o faci, sa faci sport si altele, asa ca incerc doar sa nu ma mai ingras. Restul e istorie.

Mariana Sebe nu are neaparat o afacere de condus si am putea spune, in mod aparent, ca in cazul ei, nivelul de stres este mai atenuat decat la Mihaela. Putem scadea copiii din viata ei, pe care inca nu ii are, si putem spune ca este genul de femeie fericita ca a scapat de doua lucruri care te determina sa intri in colaps psihic. Sa fie ea oare scutita de probleme si griji. Ea este Pr Coordinator la More Than Pub si are o mica echipa de Pr de condus, dar mai presus de toate, trebuie ca munca ei sa oglindeasca propria firma. Tot ce iese din mana ei reflecta imaginea intregii firme. Eu cred ca este ceva responsabilitate in munca ei, de care depinde bunul renume al firmei. Asadar, sa vedem topul ei de griji:

1. Pastrarea nivelului profesional - sa nu existe vreo retrogradare

2. Mentinerea pachetului salarial si a job-ului

3. Absenta noilor perspective de evolutie cauzata de criza, poate afecta bineinteles si sanatatea emotionala: amplificarea stresului si afectarea planurilor personale

4. Viata personala poate fi si ea afectata de stresul locului de munca/ de absenta lui sau de o remuneratie diminuata

5.  Toamna aceasta prioritatile sunt in mod evident altele decat toamna trecuta: de exemplu- innoirea garderobei-cred ca poate toate o sa ne cumparam un accesoriu strict necesar.

6. Toamna aceasta nu se mai poarta fitele - nici la serviciu, nici cheltuit bani in oras in exces…. Doamnelor nu ne  mai permitem sa strambam din nas

Am lasat-o pe Alina Rizea, director Agora Art Studio Grup si Agora Art Gallery, la urma, testimonialul ei scurt, dar elocvent, devenind si o concluzie a articolului si luand locul rolului unui psiholog. Mi-a placut ce a scris si parca m-a scos din atmosfera sumbra a temerilor care ne amarasc viata si pe care inevitabil le parcurgem in aceasta perioada. Doar cititi si reveniti-va! Este injectia de revenire din letargie! Pe mine a reusit sa ma binedispuna:

- Eu nu cultiv temerile. Incerc sa ma lupt cu ele, daca apar. Cred mult in exacerbarea partilor pozitive in viata de zi cu zi si in business. Poate parea un cliseu ceea ce zic, insa din observatiile mele, in momentul in care iti propui sa fii mai bun, mai zambitor, mai tolerant, exista o mare sansa ca ceilalti sa te rasplateasca tot cu un zambet, o mana intinsa…sau macar sa nu indrazneasca sa te jigneasca.

- Eu nu cred in CRIZA, asa cum este prezentata ea in societatea romaneasca. Ideea de criza a ajuns in mod hilar sa tina loc de justificari pentru aproape orice: “aaaa, e criza, nu-ti pot plati la timp nu stiu ce factura” sau “pe criza asta nu mai dau buna ziua” si alte exemple triste. Am observat ca in lumea occidentala, mult mai asezata, oamenii isi vad cu calm de treaba lor cotidiana, fara sa se lege de clisee de tip “criza mondiala”. Asta ar fi bine daca s-ar putea aplica si aici ca mentalitate si atunci nu am mai fi supusi unui stres ce nu ne apartine.

- Un gand bun te poate anima, un semnal corect si cinstit te poate pozitiona foarte bine intr-o relatie de afaceri. Eu cred ca moralitatea si simplitatea, sunt inca valori pe care se pot construi relatii inter-umane si pot servi drept scut impotriva temerilor de natura sociala si personala.”

Tu cu ce temeri te confrunti in toamna aceasta?

Nu rata articolul saptamanii!

Te provoc la cateva exercitii yoga, taoiste si kegel sau practici thai ci, pentru o noapte incitanta de sex! Fii mereu cu un pas inaintea lui! Arata-i ca esti o maestra si ca nimic nu te poate dobori cu 10 exercitii "zen"  care te pregatesc pentru o noapte fierbinte.