Cine vrea sa fii mireasa?

Pare o intrebare ciudata sau cel putin o formulare nepotrivita. Cine vrea ca tu sa fii mireasa? exact la asta ma refer... aici nu este vorba neaparat de dorintele tale ca mireasa, ci dimpotriva, este vorba despre ceea ce isi doresc cu ardoare cei din jurul tau
(parinti, bunici, frati , surori si evident prietenii) adica sa devii mireasa, altfel spus sa te mariti.

Este cunoscut faptul ca cele mai multe dintre noi, ne-am visat mirese inca din anii copilariei, ne-am imaginat in cele mai mici detalii ziua nuntii : decorul, rochia, covorul rosu pe care vom pasi impreuna cu alesul inimii... si cate si mai cate. Insa exista un procent de 10% dintre domnisoare, care nu si-au planificat nimic sau care nici macar nu au indraznit sa visezi la acest moment. Recunosc timid, ca eu personal ma aflu la granita dintre aceste 2 categorii, am visat ca intr-o zi o sa am parte de cea mai frumoasa petrecere din viata mea alaturi de barbatul visurilor mele, insa nu am stat prea mult sa-mi imaginez. Paradoxal poate, pentru ca sunt o fire incurabil de romantica si in plus am ales sa practic o meserie in slujba mirilor, consilier pentru nunta.

Revenind la intrebarea ‘’Cine vrea sa fii mireasa’’, este timpul sa deslusim raspunsul.

Exista un moment in viata fiecarei femei, cand in jurul ei se strange cercul prietenelor care se casatoresc. Dintr-o data gasca de fete rebele, care faceam totul impreuna (ore in sir la cumparaturi, vacante de pomina, zeci de nopti albe in cluburi, ore interminabile in oglinda) se transforma.

Este suficient sa existe o prima mireasa in gasca, ca apoi interesele grupului se schimba. Dupa prima nunta, vine si a doua, iar dupa 2 nunti, este loc si de a treia., si asa incet incet, prietenele mele isi schimbau viata. Eu eram inca in asteptarea printului din vis, dar relaxata si bucuroasa caci fiecare nunta, era o ocazie sa reintregim grupul fetelor vesele J). Toate bune si frumoase, pana cand a venit intrebarea cu pricina ‘’ Pe tine cand te vedem mireasa ?‘’. La primul auz al acestei intrebari nu m-am panicat si am gasit raspunsul inspirat. Insa nuntile se inmulteau, iar intrebarea o auzeam din ce in ce mai des. Eu eram fericita cu statutul meu si nu intelegeam de ce trebuia sa caut cu disperare un raspuns la aceasta intrebare. Ba chiar ma simteam privilegiata de aceasta situatie, eram in centrul atentiei la fiecare petrecere si mai mult nu ma plangeam de pretendenti. Insa era evident faptul ca eu imi asteptam cu rabdare ‘’ printul ‘’. Poate relaxarea mea vis a vis de acest subiect era un motiv de ingrijorare pentru cei apropiati. Toti erau preocupati in jurul eu, numai eu nu. Oare cei apropiati isi doreau mai mult ca mine sa ma vada mireasa ? Oare cine vroia sa devin mireasa si de ce ? Ah am uitat sa-i numesc pe cei care imi adresau in mod constant intrebarea : bunica, sora prietenei mele, mama celei mai mai bine prietene, matusa, o verisoara. Mama a fost exclusa din aceasta lista, pentru ca a fost prima care a inteles ca viata mea urma sa fie asa cum imi doream eu, fara sa imi planific ceva sau sa fortez momentul. Si poate ca dincolo de toate aceste intamplari si intrebari, a avut incredere ca voi alege ceea ce ma va face fericita si timpul a dovedit ca am stiut sa aleg pe cine trebuie la momentul potrivit. Poate a fost si noroc si voia destinului, insa asteptarea a meritat, pentru ca l-am gasit pe EL si abia acum am inceput sa visez mai mult. La inceput mi-am facut aparitia timid la bratul lui, pentru ca apoi sa invatam sa infruntam impreuna intrebarea. Nu era petrecere, nunta, botez sau intalnire sa nu auzim, de data asta in alta formula, aceeasi intrebare: ‘’ Voi ce asteptati? Cand urmeaza nunta voastra? Hai ca voi urmati!‘’. De fiecare data zambeam cand auzeam aceste cuvinte, dupa care ne aruncam o privire din care intelegeam amandoi ca «ne-am ales» si ca asta era tot ce conta, dincolo de intrebarea ‘’Cand urmeaza nunta?‘’.

Nu ma deranjase inainte intrebarea, nu ma deranja nici acum, desi EL putea sa se simta stanjenit de insistentele apropiatilor. Insa nu a fost deloc asa, si impreuna am constientizat ca nu conteaza daca astepti 10 ani sau 2 saptamani sa intalnesti persoana potrivita, atata vreme cat ea ramane langa tine o vesnicie.

Asa ca dragele mele, ignorati intrebarile curioase si ‘’amenintatoare‘’ si hotarati voi cand este momentul sa faceti alegerea. Nu va lasati intimidate de mentalitatile generatiei mamei sau bunicii si lasati-va purtate de val acolo unde va duce el.

Eu am astept clipa asta ani de zile, iar acum ma pregatesc de nunta!

Va imbratisez cu dragoste,

Catalina ‘’ Domnisoara cu mirese ‘’