Pentru acest studiu, oamenii de ştiinţă au analizat 19 studii publicate anterior. Ei au combinat date obţinute în urma a 17 studii în care au fost implicate peste 560.000 de persoane cu aproape 37.000 de evenimente cardiovasculare majore, precum infarct sau accident vascular cerebral.
Cercetătorii au utilizat, de asemenea, date din şase studii, efectuate pe un număr de peste 750.000 de participanţi, cu aproape 86.000 de decese în decursul unei perioade medii de 10 ani.
Conform constatărilor cercetării, în comparaţie cu subiecţii a căror dietă săptămânală era cea mai săracă în alimente prăjite, persoanele care au consumat cantitatea cea mai mare prezentau un risc sporit cu 28% de a suferi evenimente cardiovasculare majore. Totodată, acestea din urmă aveau un risc cu 22% mai mare de boli de inimă şi cu 37% mai mare de insuficienţă cardiacă, potrivit Agerpres.
Aceste riscuri au crescut substanţial cu 3%, 2% şi respectiv 12%, cu fiecare porţie suplimentară săptămânală de circa 110 grame, după cum au notat Pei Qin de la Centrul pentru Ştiinţe Medicale din cadrul Universităţii Shenzhen şi colegii săi.
Studiul a fost publicat marţi în jurnalul ştiinţific Heart.
Nu este clar modul în care alimentele prăjite pot creşte riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare, însă sunt posibile mai multe explicaţii, au menţionat autorii studiului într-un comunicat. Alimentele prăjite conţin aşa-numiţii acizi graşi trans, nocivi, din uleiurile vegetale hidrogenate utilizate adesea în procesul de prepare. Totodată, prăjirea stimulează producţia unor substanţe chimice secundare, ce pot declanşa un răspuns inflamator în organism.
În plus, alimentele bogate în sare, cum ar fi puiul prăjit şi cartofii prăjiţi, sunt adesea servite împreună cu băuturi îndulcite cu zahăr, în special în restaurantele de tip fast-food, au notat cercetătorii.
Cum faci cel mai bun macrou la cuptor
