Cercetarea, care a avut drept subiecţi 2.000 de copii născuţi în Marea Britnie, a scos la iveală faptul că tinerii adulţi crescuţi în comunităţi caracterizate prin privare economică, lipsuri fizice, detaşare socială şi pericole frecvente prezintă diferenţe la nivelul epigenomului - proteinele şi compuşii chimici care reglează activitatea genelor. Rezultatele studiul sugerează că reglarea genelor poate fi o cale biologică prin care neajunsurile din cartier te urmăresc de-a lungul vieţii şi duc la diferenţe pe termen lung în ceea ce priveşte sănătatea.
Diferenţele au fost identificate în cazul unor gene legate de inflamaţia cronică, expunerea la fum de ţigară, poluarea aerului şi apariţia cancerului pulmonar, ceea ce îi expune pe aceşti oameni la o sănătate precară la maturitate. Diferenţele epigenetice s-au menţinut şi după ce au fost luate în calcul condiţiile socioeconomice ale familiilor în care au crescut copiii şi au fost observate chiar şi la tinerii adulţi care nu au fumat şi nu au dat semne puternice de inflamaţie.
Într-un comentariu ce acompaniază studiul, epidemiologul Erin Dunn, de la Harvard Medical School, a subliniat că diferenţele de reglare a genelor "moştenite" din mediul în care a crescut individul "sunt cel mai probabil implicate în multe dintre problemele de sănătate apărute ulterior, de la nereguli la nivelul sănătăţii mentale şi până la cancer, obezitate sau boli metabolice".
3 motive pentru care vinetele nu sunt o alegere tocmai sănătoasă
Cum îţi dai seama dacă ţi-e cu adevărat foame
