Gastronomia este studiul relatiei dintre cultura, arta si alimentatie. De multe ori se greseste considerand ca termenul "gastronomie" se refera exclusiv la arta de a gati sau la artele culinare, aceasta fiind doar o mica parte a acestei stiinte.
Gastronomia este o activitate complexa, urmarind cu atentie, oricine va descoperi ca in jurul mancarurilor exista dans, teatru, pictura, sculptura, literatura, arhitectura si muzica - cu alte cuvinte, artele frumoase. Mai mult, exista fizica, matematica, chimie, biologie, geologie, antropologie, istorie, filosofie, psihologie si sociologie.
Brillat-Savarin, definea gastronomia ca fiind "cunoasterea rationala a tot ceea ce are legatura cu omul ca fiinta care se hraneste". Gastronomia cerceteaza oamenii si lucrurile, pentru a duce dintr-o tara in alta tot ce merita sa fie cunoscut.
Bucataria si traditia vietnameza
A ne gandi la Vietnam ca la un razboi sangeros, este o mare greseala. Este o tara frumoasa, cu peisaje superbe si multe locuri inca salbatice. De multe ori, vietnamezii au fost numiti italienii Asiei, din cauza pasiunii lor mari pentru scutere, stilului flamboiant de viata si dragostei pentru petreceri.
Bucataria ne poate spune multe despre un popor, despre trairile sale, despre pasiuni si suferinte. Daca ai trait in epoca comunista in Romania, cand spui mancare si Vietnam, automat vin in minte faimosii "creveti" vietnamezi. Dar ei nu au legatura cu adevarata gastronomie locala. Mancarea vietnameza este frecvent declarata una dintre cele mai sanatoase din lume. Accentul se pune pe prospetimea ingredientelor.
Vietnamezii folosesc sos de peste, sos de soia, orez, ierburi aromatice in combinatie cu peste, carne de pui, porc, vita si fructe de mare. Stilul de mancare este dat de regiunea din care provine. In nordul tarii, unde este mai frig, mancarea nu este la fel de condimentata ca in celelalte provincii, deoarece nu cresc ierburile necesare. Fiind leaganul civilizatiei vietnameze, regiunea a dat felurile de mancare traditionale, cum ar fi pho, bun rieu, banh cuon. Un tip de mancare inedit este un ou de rata fertilizat, cu un embrion aproape dezvoltat inauntru (cioc, pene, picioare, ochi), care se fierbe si se mananca direct din coaja, ori cu o lingura, ori de da pe gat ca un shot de tequila. In zona centrala gasim mancarea cea mai condimentata.
In Hue, vechea capitala, inca se pastreaza traditia bucatariei regale vietnameze - feluri complexe servite in portii mici. In sud, unde este mai cald si plantele cresc mai bine, se foloseste intens usturoi, ceapa, ierburi proaspete, zahar si suc de cocos. Din cauza litoralului extins, fructele de mare sunt mancarea de baza pentru oamenii din zona.
Bucataria si traditia japoneza
Ingredientele principale ale bucatariei traditionale japoneze sunt: pestele si alte produse marine, zarzavaturile si orezul. Pestele este deseori servit crud, ceea ce necesita ca el sa fie foarte proaspat si sa fie taiat cu un cutit bine ascutit. Abundenta produselor marine in apele care inconjoara Japonia si religia budista au facut ca japonezii sa foloseasca carne, produse lactate si grasimi animale in mod mai redus.
Condimentele principale sunt produse din soia (sosul soia si miso) pasta de fasole soia sau orez (sake, otet din orez, mirin). Pentru a mentine gustul original al ingredientelor, bucataria japoneza nu prea folosesc condimente iuti, ci mai mult plante aromatice sau wasabi (hrean japonez), yuzu, ghimbir, kinome sau seminte uscate si macinate ale plantei sansho.
Exista trei feluri de mancaruri japoneze traditionale care se servesc tot anul: hozn ryori, chakaiseki ryori si kaiseki ryori. Alte tipuri de mancare sunt osechi ryori - servite de anul nou sau shojion ryori - mancaruri budiste vegetariene.
Bucataria si traditia din Coreea
Bucataria si traditia germana
Aceasta are o bogata si interesanta istorie, iar traditia culinara se deosebeste destul de mult in diferite parti ale Germaniei. Notiunea de bucatarie unitara a aparut doar in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, odata cu unificarea teritoriilor germane.
Cartofii sunt preparati in diferite feluri, de la copti la prajiti sau adaugati la salate reci. Se prefera taieteii (knedle) in locul piureului. O mancare buna si hranitoare este Eintopf-ul. In functie de ingredientele puse, el seamana cu o supa, cu o mancarea cu sos sau cu gulasul. Ca desert, intalnim Apfelstrudel , strudelul cu mere, servit cald.
In partea de vest a Germaniei – Schwarwald si Baden-Wittemberg – s-a resimtit destul de puternic influenta tarilor vecine. Un rol foarte important in bucatarie il joaca legumele. In sud, in Bavaria, se mananca mai multe grasimi. Este una dintre cele mai rafinate bucatarii si este cunoscuta nu doar in Germania. Supele n Germania nu sunt prea populare, cea mai cunoscuta este Gulaschsuppe, supa picanta Bohnensuppe si supa denumita Zwiebelsuppe.
Germanii din est gatesc deseori solianka, o supa picanta, cu bucati de carnati. Celelalte aperitive nu sunt destul de rafinate: salata, pateu obisnuit sau carne rece. In partea de nord a Germaniei regasim pestele si fructele de mare. Mancarurile din bucataria germana sunt totdeauna hranitoare, cu multe calorii si foarte gustoase.
Un rol important il au si carnatii si varza fiarta, calita si murata - Sauerkraut. Alaturi de acestea poporul german are o preferinta anume pentru sparanghel.
Bucataria si traditia din Coreea
Bucataria coreeana, hanguk yori, a evoluat prin secole de schimbari politice si sociale. Ingredientele si felurile variaza in fiecare provincie. Multe feluri regionale au ajuns sa fie cunoscute la nivel national. Vechea bucatarie regala coreeana aduna toate specialitatile regionale in folosul familiei regale.
Mesele sunt reglementate de o etica culturala unica, atat pentru familia regala, cat si pentru oamenii de rand. Bucataria coreeana este in special bazata pe orez, taitei, tofu (branza de soia), legume, peste si carne. Mesele traditionale se remarca prin numarul mare de garnituri, banchan, care insotesc orezul cu bob scurt inabusit in aburi.
Kimchi, o mancare picanta, fermentata, din legume (in special varza), este servita la orice masa si este unele dintre felurile coreene cele mai cunoscute. Bucataria coreeana foloseste pentru asezonare cantitati mari de ulei de susan, doenjang (pasta fermentata de soia), sos de soia, sare, usturoi, ghimbir si gochujang (pasta de ardei iute).
Supa este comuna la orice masa si este servita ca fel principal, nu la inceputul sau sfarsitul mesei. Supele numite guk sunt facute in general cu carne, crustacee si legume. Asemanator cu guk, supa tang are mai putina apa si este servita adesea in restaurant. Alt tip este jjigae, o ciorba groasa, asezonata cu ardei iute si servita foarte fierbinte.
Carnea de vita este cea mai de pret in bucataria coreeana. Ea are si un rol cultural, detinerea de vite fiind un semn de prosperitate pentru o gospodarie. Bovinele erau considerate mai degraba servitori sau membri ai familiei, nu burgeri. Consumul de carne de vita era rar deoarece erau si animale de tractiune si gospodaria nu-si putea permite pierderea uneia. Budistii au interzis consumul de vita, dar invazia mongola din sec XIII a eliminat interdictia si a incurajat cresterea de bovine. Doar in a doua parte a secolului 20 a devenit vita comuna pe masa. Carnea de vita se poate gati la cuptor, pe gratar sau fiarta in supa. Un fenomen asemanator putem vedea si in satul romanesc, unde vaca este inca pretuita si rar sacrificata si unde lumea nu stie sa gateasca vita.
VIDEO! Demi Moore, contrariata sau de acord cu comportamentul fiicei sale?
Cum sa-ti amenajezi biroul ca sa fii fericit la locul de munca
