Barbatul submisiv

Il intalnim ceva mai rar, dar exista. La prima vedere pare a fi un om "normal". Sau poate ca si este, in acceptiunea lui. Pentru femeia obisnuita sa fie "dominata" de barbat, sau macar el sa fie cel care detine fraiele, un astfel de barbat e mai greu de inteles si de acceptat.

Fireste ca nu o spune din prima: sunt un barbat caruia ii place sa fie dominat de femeie. Nu in viata de zi cu zi, ci in dormitor. Sexual vorbind. Desi, se pare ca unii totusi o fac. Poate din disperare. Nu le e chiar la indemana sa gaseasca o femeie care sa vrea sa stea cu biciul in mana, la propriu, si sa ii domine. Sa gaseasca o placere sexuala facand asta. Si atunci, se prezinta, dupa care spune ca el de fapt asta cauta intr-o relatie. Pentru un astfel de barbat, in asta consta relatia. Nimic rau, nimic de condamnat. Doar poate pentru persoanele foarte religioase si prinse in canoanele care astazi, se pare, nu mai fac totusi atat de mult sens ca alta data. Sau poate ca o face si pentru ca nu vrea sa piarda timpul, nici al lui si nici al ei si sa nu ii dea sperante desarte femeii pe care o abordeaza. In general ea se asteapta sa fie curtata si sa ajunga la o relatie de cu totul alt gen decat cea intentionata de el.

Nu, sa nu-l intelegeti gresit. El nu e barbatul acela gen baiatul mamei, care isi cauta o femeie cicalitoare si dominatoare in viata de zi cu zi. Care sa-i spuna ce sa faca la fiecare pas, care sa-l certe ori de cate ori face ceva gresit. Sa-l admonesteze si sa-l critice. Sa se planga de el la tot pasul si din nimic. Acesta vrea sa fie dominat numai atunci, in momentele "acelea", cand fac sex, in acceptiunea lui. Pentru ca a face sex pentru el inseamna a fi supus, eventual chinuit fizic, sadic chiar. In rest, e un tip normal, care functioneaza la maxim chiar si sub mari presiuni, in stare de stress, se descurca in situatii critice, stie sa ia decizii, sa "taie si sa spanzure" cand e cazul. Poate ca tocmai de aceea, in pat, are nevoie sa predea stafeta...femeii. E obosit de atata incordare, responsabilitate, de ritmul intens al vietii de zi cu zi. Si considera ca ii poate preda ei fraiele, macar in astfel de momente. Sa nu mai fie el cel care conduce, cel care ia decizii de genul ce, cum, cand si unde sa se intample totul.

Daca am ajuns sa acceptam casatoriile intre barbatisi ca ei sa aiba copii, relatiile poliamoroase sau care mai de care mai neobisnuite, de ce nu am accepta si existenta barbatilor submisivi? Arareori ies la iveala si, ce fac in dormitor nu intereseaza pe nimeni. Nu sunt blamati in public, nu sunt judecati sau pusi la zid de catre semenii lor. Sunt doar o "curiozitate" care nici macar nu mai intra in categoria perversiuni.

Tie ti-ar placea sau ai putea accepta un astfel de barbat?