Avem nevoie de holism!

Au aparut dupa 1990 si se vehiculeaza in prezent o multime de termeni: medicina naturista, medicina traditionala, medicina alternativa (denumita astfel prin raport cu medicina alopata, adoptata oficial ca medicina „de masa”), medicina holistica.

Exista insa un punct de plecare comun: acela ca omul nu poate fi vindecat in afara contextului natural in care traieste, sau facand abstractie de acesta. E cazul sa amintim  aici un sistem de cinci relatii esentiale, in raport cu care fiinteaza si functioneaza fiecare om: relatia cu divinitatea, relatia cu sinele (prin excelenta aceste doua relatii sunt orientate spre interior), relatia de cuplu, realizarea in plan profesional si relatia cu mediul social exterior (familie, societate, natura etc). Atentie, aceste 5 relatii functioneaza similar celor 5 degete ale unei maini, iar dezechilibrul uneia atrage dupa sine dezechilibrarea celorlalte. Revenind la medicina holistica:  holos inseamna in limba greaca intreg, iar holistic presupune identificarea omului cu intregul de care este animat si pe care il anima. Sistemul holistic al universului nostru functioneaza pe baza unor arhetipuri comune, de care vindecarea tine seama bineinteles. Medicina holistica insoteste evolutia umana de la inceputurile sale.

Medicina holistica trebuie inteleasa ca mod de viata, iar principiile sale de baza adoptate pe termen lung. Superficialitatea in abordare nu duce decât la rezultate superficiale, iar omul modern se minte pe sine crezând ca „nu ii ajunge timpul pentru tratamente pe termen lung”. Tratamentul holistic/naturist inseamna o investitie in viitor, cu beneficii nenumarate pentru fiecare din noi.

Triunghiul de aur: stiinta, arta, spiritualitate

Cu veacuri inainte, medicina facea parte din „triunghiul de aur”: stiinta, arta, spiritualitate – indienii, chinezii, tibetanii o venereaza de milenii ca „arta suprema”. In prezent, segregarea acestui sistem trinitar face ca stiinta, rupta de celelalte componente sa devina destructiva pentru om, religia sa fie dogmatica si impunitiva, iar arta sa fie in mare masura doar un mijloc de defulare personala. Constatam fiecare, cu mai multa sau mai putina acuitate, cu mai multa sau mai putina parere de rau, opozitia la care au ajuns actualmente stiinta si religia, fiindca religia impune dogma „crede si nu cerceta”, in timp ce orgolioasa, stiinta ii raspunde „nu cred, pana nu vad”. Continuând astfel, si savantul si preotul se indeparteaza de sensul real al cautarii lor, cautarea adevarului, care nu se poate face decat holist, mana in mana ca sa spunem asa. Cat despre arta, aici isi are loc intrebarea: este arta o defulare personala sau un releu al omului cu divinul? Ca sa fie creativa, sa constituie o terapie emotionala, arta trebuie sa-si gaseasca resursele interioare. Indiferent de forma artistica practicata, artistul ar trebui sa reprezinte un releu. Ca si iubirea, arta nu trebuie definita, cu atât mai putin cuantificata, clasificata, masurata – atunci când definesti iubirea prin declaratii, te indoiesti de fapt de fiintarea ei – prin declaratie, smulgi ceva din tine, ceva pe care nu il mai ai! Prin terapia emotionala, medicina holistica se apropie de om in sine.

Avem nevoie de holism!

Omul modern nu mai poate fi vindecat printr-o singura disciplina medicala, este o constatare cu care medicina alopata se confrunta acut astazi, dar care pentru multi ramane doar la nivelul intelectualizarii. Pur si simplu: medicina nu mai face fata unilateral, aplicând doar un singur tip de terapie, indiferent de caracterul  acesteia: homeopatie, acupunctura, reflexoterapie, dietoterapie, etc. Tot arsenalul de discipline trebuie corelat  si aplicat in sistem complex, pentru ca – din pacate - omul  este supus actualmente unor factori de poluare mult mai complecsi, plecând de la poluarea exterioara (vezi poluarea mediului, alimentatia toxica tip fast food, E-urile, tratamentul hormonal, medicatia de sinteza chimica) la cea interioara (fiecare resimtim in mod pregnant efectele negative ale asa numitului „stress cotidian” de toate tipurile) si de la infrastructura (corp fizic – alimentatie) la structura sensibila a omului (corp emotional – educatie, cultura, arta). Experienta mea terapeutica, formata cu doctorul Emil Puscasu de la Iasi si verificata in peste 20 ani, confirma acest lucru: este nevoie sa actionam cu mai multi vectori, holistic, pentru a vindeca. 

Noi intervenim, in cadrul centrului de terapie holistica AQUARIUS, cu acupunctura, homeopatie, dieto-terapie/macrobiotica, fitoterapie, reflexoterapie, osteopatie, terapie emotionala.

Medicina tibetana ne invata ca universul inseamna informatie, energie, materie; de la superior la inferior, omul este constituit din corpurile emotional, mental si fizic, corpuri puse in evidenta prin mijloacele cercetarii stiintifice actuale – biorezonanta, electronografia, efectul Kirlian. In aceasta ordine, este evident ca terapia emotionala are cel mai important rol in vindecare. Vom prezenta pe larg fiecare dintre aceste terapii, in viitor, si va asteptam intrebarile – pentru ca fiecare pacient este un caz unic, si terapia se stabileste individual!