Analia Selis: "Toata viata mea m-am pregatit pentru a naste"

Da, asa este, iar eu nu inteleg de ce. Cred ca este o problema de mentalitate. In Argentina nasti prin cezariana numai daca este o urgenta. De fapt, asa au si fost folosite la inceput operatiile de cezariana, aplicate numai in cazul de urgenta, ca sa se evite riscul de a pierde copilul sau de a suferi complicatii.

Eu simt ca toata viata mea a fost o pregatire pentru acest moment, "momentul de a naste". Cred in mod ferm ca tot procesul de "nastere naturala", de cand incep contractile pana cand bebe se naste, este o calatoria a mamei si copilul prin care copilul se pregateste pentru prima sa respiratie de aer. Mi se pare mult mai agresiva cezariana pentru copil, el este pur si simplu scos din apa in aer. Cred ca sunt lucruri care se intampla in subconstientul copilului in aceasta calatorie care il pregateste pentru viata.

In saptamana a 38-a plamanii copilului sunt formati si pot respira singuri, si atunci ei elibereaza o proteina in lichidul amniotic care altereaza productia de hormon numit oxitocina. Oxitocina regleaza contractile uterine si stimuleaza nasterea. Din acest motiv dupa 38 de saptamani nasterea se poate declansa oricand.

Deci tot un proces natural declanseaza nasterea.

Ceea ce este cel mai trist este ca majoritatea femeilor care hotarasc sa faca cezariana este din cauza "fricii". Fara ca macar sa citeasca un pic ce inseamna a naste natural sau prin cezariana. Cand eu spun ca voi naste natural multe femei imi spun: "Ce curajoasa!" Iar eu nu inteleg.
 
Cum te-ai pregatit pentru nastere?  Ai facut ceva special, ai meditat, ai vorbit cu cineva in mod special, ai cautat sa citesti o anumita carte?

Am citit foarte mult. Oricum, asa cum ti-am spus deja, eu am crescut stiind ca intr-o zi (daca nu sunt complicatii) voi naste (natural, bine inteles) asa ca nu a trebuit sa hotarasc nimic, niciodata. Dar din momentul in care am ramas insarcinata am inceput sa citesc, in primul rand ce se intimpla in fiecare saptamana de sarcina, cum evolueaza embrionul si mai tarziu bebelusul. Pe langa asta am citit alte carti despre nastere naturala, prin cezariana, despre epidurala si despre momentul in care se declanseaza nasterea.

Recomand o cartea fantastica "Kundalini Yoga pentru femei insarcinate". Am invatat enorm din aceasta carte.

Ai urmat cursuri de puericultura, cursuri de Lamaze? Cum te pregatesti  - psihic si fizic – pentru travaliu?

Nu am urmat niciun curs. Am fost foarte confuza pana acum o saptamana, nehotarata daca sa ma inscriu la un curs sau nu. Pentru ca eu cred in instinctul matern pe care il avem toate femeile. Pana la urma, acum trei zile am hotarat sa nu fac niciun curs. Voi citi inca o data cartile care m-au ajutat cel mai mult, ca sa am informatia proaspata in minte.

Iar fizic este important sa fii foarte activa toata sarcina, sa te plimbi mult si sa mananci sanatos, sa nu te ingrasi mai mult de 12-14 kg. In mod normal asta este cea mai buna pregatire pentru nastere.

Ai avut o dieta speciala in perioada sarcinii? Ti-a fost pofta de anumite lucruri, nu le-ai suportat pe altele?

La inceputul sarcinii nu am mai suportat mirosul de cafea si vin rosu, dar le-am evitat si asa nu am avut greturi, am ramas un pic sensibila la mirosuri, dar fara sa sufar. Pofte nu am avut deloc, nu cred ca exista asa ceva, insa corpul nostru este inteligent si daca ne lipseste ceva el ne spune, am avut mare nevoie sa mananc fructe, legume si iaurt, dar in niciun caz nu am avut pofte de produse de patiserie, tort, ciocolata sau capsuni la 3 dimineata.

Dieta nu am tinut. Am adaugat micul dejun (inainte nu mancam micul dejun din cauza faptului ca nu-mi era foame dimineata) micul dejun fiind compus din cereale, nuci, fructe uscate si suc de fructe natural, o mancare consistenta la pranz si cina, intre mese si multe, din ce in ce mai multe fructe, iaurt natural cu miere si apa, multa apa. Bineinteles ciocolata, prajituri si altele din cand in cand.
 
Cine va fi alaturi de tine in momentul nasterii?

Sotul meu in niciun caz! Cred ca moare daca asista la nastere. E posibil sa fie mama mea, daca nu nasc pana pe 26 decembrie, cand ajunge ea in tara.
 
Spune-ne, te rugam, cateva cuvinte despre decizia de a recolta celule stem. Ce ati decis tu si sotul tau?

Consider, impreuna cu sotul meu, ca este un lucru foarte important de facut. Speram sa nu le folosim niciodata, dar ne gandim foarte serios ca daca nu le recoltam si se intimpla sa avem nevoie de ele, vom regreta profund.

S-a tot vorbit si de faptul ca e posibil sa fie o afacere, dar deja s-a dovedit ca nu este asa. Sunt boli destul de grave care pot sa fie vindecate  prin aceasta metoda, cred ca merita din toate punctele de vedere sa le recoltam. Cei care nu au salarii mari pot usor sa economiseasca bani si sa recolteze celule stem, pentru ca nu este foarte scump.

Noi am vizitat laboratorul cu care deja am semnat contractul, ne-au explicat toata procedura si ne-au aratat unde se proceseaza celulele stem si unde le tin.

Daca cineva are nevoie de mai multe informatii despre laboratorul cu care am semnat contractul poate sa imi scrie direct pe adresa mea de email analiaselis[at]analiaselis.com

Cum ai descrie legatura creata intre copil si parinti in timpul sarcinii?

Cele noua luni de sarcina au fost pentru mine, si inca sunt pana nasc luna asta, noua luni de pregatiri. Din prima clipa in care afli ca esti insarcinata toate prioritatile se schimba si incepi sa te ingrijesti nu pentru tine, ci pentru viata care incepe sa creasca inauntrul tau. Dupa ceva timp simti copilul si atunci incepe minunea, eu nu m-am mai simtit singura de vreo 4-5 luni, simt ca traiesc cu ea, simt ca sunt mama, chiar daca inca nu am tinut-o in brate. Razvan la fel, se joaca cu ea...

Iar noi, femeile, suntem binecuvantate, a creste copilul tau inauntrul tau este un lucru indescriptibil de frumos, legatura care se creeaza intre tine si copilul este o legatura care nu se compara cu nimic in lumea asta.