Află cum afectează vorbitul în somn o relaţie

Termenul de somnilocvie s-a format prin alipirea cuvintelor "somn" şi "locvacee" (vorbărie) şi afecţiunea mai este cunoscută ca automatism verbal nocturn sau sleeptalking. Se pare că în cazul acestui fenomen nu trebuie să intervenim prin întrebări ajutătoare sau treziri bruşte ale persoanei respective, deoarece este posibil să îşi piardă simţul de orientare şi să se sperie.

Somnilocvia este specifică bărbaţilor, fără însă a exclude femeile şi se crede că este moştenită şi poate porni de la alte tulburări de somn, program haotic, consum exagerat de alcool sau substanţe interzise, anxietate sau depresie. Aceasta nu are consecinţe fizice, dar poate stresa extrem de mult partenerul, deoarece nu se mai odihneşte cum trebuie. Dar dacă persoana afectat se simte obosită în timpul zilei, ar trebui să consulte un medic specialist, mai ales pentru că s-ar putea să sufere şi de apnee în somn, adică oprirea temporară a respiraţiei în timpul somnului, ceea ce poate duce la deces prematur. Cu toate acestea, vorbitul în somn durează de obicei destul de puţin, în jur de 30 de secunde, şi este greu de descifrat, în funcţie de perioada nopţii în care se întâmplă. Dacă are loc de mai multe ori pe noapte sau în nopţi repetate trebuie consultat un specialist, pentru a exclude alte tulburări medicale sau psihologice, ceea ce de obicei se întâmplă dacă vorbitul în somn începe după vârstă de 25 de ani, deoarece statisticile arată că doar 5% dintre adulţi au această afecţiune. În ceea ce-i priveşte pe copiii între 3-10 ani, jumătate dintre aceştia vorbesc în somn şi nu este un motiv de îngrijorare. Cercetătorii au arătat că ce spun în timpul somnului nu sunt, de ce mai multe ori, fapte conştiente sau raţionale şi deci nu e neapărat adevărat faptul că cei care vorbesc în timpul somnului îşi dezvăluie secretele.

Monologurile nocturne pot lua forma unor certuri şi pot fi strigate sau şoptite, întrucât unii oameni par să vorbească cu sine în timp ce alţii par să poarte adevărate conversaţii. Însă după mai multe studii efectuate, cercetătorii nu pot spune cu siguranţă dacă somnilocvia are sau nu vreo legătură cu visele sau viaţa reală.

Această tulburare poate fi evitată dacă se respectă ore fixe de somn, se evită alcoolul, tutunul şi cafeina înaintea culcării. De asemenea, poate fi legată de tulburări de alimentaţie, febră, stres sau oboseala acumulată peste zi, ceea ce duce la o stare de agitaţie crescută.