Cu toate acestea, în decursul a peste cinci decenii, dieta Budwig a soluţionat 90% din numeroasele cazuri de cancer care au ajuns pe mâinile femeii. În total au fost 4500 de bolnavi, dintre care unii fuseseră clasificaţi ca fiind în stadiu terminal.
Dieta Budwig constă în două ingrediente: brânză cottage (brânză de vaci) şi seminţe de in. Schema iniţială conţinea, de fapt, brânză quark, un tip de brânză albă, cu o textură sfărâmicioasă, similară cu ricotta, folosită mai ales în ţările scandinave, ţările vorbitoare de limbă germană şi cea mai mare parte a regiunii Europei estice.
Pe lângă includerea acestor ingrediente, dieta Budwig presupune şi alte aspecte, precum expunerea sporită la lumina naturală şi tehnici de gestionare a stresului.
Acţiunea acestei diete, dovedită ştiinţific
Fizician şi biochimist, Johanna Budwig îşi desfăşura activitatea în calitate de cercetător în cadrul German Federal Ministry of Health la începutul anilor '50. Sarcina ei era aceea de a descoperi un tratament potrivit pentru cancer.
Astfel, Budwig a primit informaţii despre un grup sulfhidril, considerat a fi un medicament eficient pentru cancer. Grupul consta în aminoacizi (proteine) care conţin sulf. De asemenea, a primit o trecere în revistă a problemelor legate de oxigenarea celulelor canceroase prin mijloace dietetice, deoarece aceste celule nu pot supravieţui şi nu se pot dezvolta în prezenţa oxigenului.
Descoperirea potrivit căreia celulele canceroase nu se pot dezvolta într-un mediu bogat în oxigen, dar pot trăi într-un mediu anaerob, i-a adus lui Otto Warburg un Premiu Nobel în 1931. Acesta a încercat să descopere o enzimă respiratorie care să ajute la oxigenarea celulelor canceroase. Warburg şi-a dat seama că exist[ o legătură între grăsimi şi ameliorarea sau inhibarea absorbţiei oxigenului celular. Cu toate acestea, grăsimile nu au fost clasificate cu funcţiile şi structurile biochimice.
Johanna Budwig a reuşit să găsească o metodă de a clasifica diferitele proprietăţi ale acizilor graşi pe la mijlocul secolului al XX-lea.
Budwig a primit finanţare pentru a continua cercetarea despre stabilirea diferitelor proprietăţi ale acizilor graşi, graţie descoperirii ei. Astfel a analizat proprietăţile moleculare ale diferitelor grăsimi, le-a separat în saturate şi nesaturate, izolând acidul lauric sau acidul linoleic, şi a decis dacă îmbunătăţeau sau inhibau absorbţia oxigenului. Mai precis, cele mai multe dintre datele cunoscute despre acizii graşi din zilele noastre sunt rezultatul descoperirilor făcute de Budwig.
Ea a explicat că dacă nu ar exista aceşti acizi graşi, oamenii s-ar sufoca până şi într-un mediu plin de oxigen, deoarece enzimele respiratorii nu sunt capabile să funcţioneze fără ei. Lipsa acizilor graşi nesaturaţi înmpiedică mare parte din funcţiile vitale, începând cu oferta redusă de oxigen disponibil unei persoane. Aşa cum nu putem trăi fără aer şi hrană, nu putem trăi fără aceşti acizi graşi.
În plus, Budwig a constatat că uleiul organic, presat la rece, de seminţe de in, este cel mai convenabil tip de grăsime pe care o poţi combina cu compuşii ce conţin sulf din brânza cottage, pentru a încuraja enzima respiratorie evazivă care poate pătrunde în celulele canceroase. Aceste două ingrediente diferite pot restaura normalitatea în celulele canceroase, prin combinarea lor pentru a genera oxigen în interiorul acestor celule.
Scorţişoara are un beneficiu neaşteptat
Ai dureri musculare şi de oase? Încearcă ACEST amestec natural
