A iubi Adrian Paunescu nu inseamna a iubi un om, a te atasa fizic de un corp impunator, inseamna a te confunda cu poezia, a zambi si a lacrima la auzul unei voci cu o vibratie puternica.

A iubi Adrian Paunescu inseamna pentru generatiile respectabile a te elibera prin poezie, inseamna comuniunea creata la Cenaclul Flacara, inseamna dreptul la cuvant, inseamna eliberarea constrangerilor, amintirea locului in care nu erai condamnat ca nu ai aptitudini muzicale ci doar ca nu vrei sa canti, sa te simti bine si sa fii tu insuti. Cu lacrimi in ochi si totusi zambind parintii imi spun ca Adrian Paunescu le-a oferit prin muzica si poezie o farama de fericire, le-a oferit ocazia de a invata a iubi, de a invata a-si exprima sentimentele si a invata a trai.

A iubi Adrian Paunescu inseamna a invata a muri frumos, a muri prin poezie, a te stinge intr-o frumoasa zi de toamna iubind viata, deschizand portile cerului cu spiritul lasand pe pamant un ultim poem.

In memoriam Adrian Paunescu :

A iubi toamna

A iubi, toamna, e-un biet pleonasm,
O poarta in cer se-nvirteste, neunsa,
Cad, iata, imperii de tulbure frunza
Si totusi se aude si ultimul basm...