Victoria Asanache, femeia care a "navigat" mii de bolnavi de cancer: "Pacienţii mă numesc îngerul lor păzitor"

Doamna Victoria Asanache a acordat un interviu în exclusivitate pentru Feminis.ro şi ne-a explicat ce înseamnă meseria de navigator practicant, o meserie deloc uşoară, pentru care trebuie să se dedice trup şi suflet.

Ca navigator, Victoria Asanache traduce pacienţilor bolnavi de cancer informaţiile medicale şi le explică într-un limbaj accesibil şi îi consiliază pe parcursul luptei cu boala. Însă meseria ei constă în mult mai multe etape. Ea trebuie să fie alături de pacienţii pe care îi orientează, trebuie să răspundă la telefon noaptea şi să meargă la spital oricând este chemată de un suferind.

Citeşte interviul integral cu doamna Victoria Asanache şi află cum a descoperit această nouă meserie care i-a schimbat viaţa.

Ce înseamnă navigator practicant şi cum v-aţi descoperit această vocaţie?

Victoria Asanache: Ceea ce face navigatorul este să traducă pacienţilor informaţiile medicale într-un limbaj accesibil şi să-i consilieze pe tot parcursul tratamentului, astfel încât aceştia să înţeleagă ceea ce li se întâmplă şi să simtă, astfel, că au parte de susţinere. De fapt, este profesionistul care oferă suport clinic şi educativ-informaţional, atât pacientului oncologic, cât şi rudelor acestuia, pornind de la faza pre-diagnosticului sau a diagnosticului şi până la toate fazele cancerului, inclusiv post-tratament, pentru reintegrarea în societate.

Medicii din România, oricât de buni ar fi, nu au timpul necesar să explice diagnosticul pe înţelesul fiecărui pacient. De aceea, rolul navigatorului este important - el explică diagnosticul şi discută variantele de tratament cu pacientul, recomandă specialişti şi facilitează programarea pacientului atât la medicul oncolog/chirurg/radioterapeut, cât şi la investigaţiile ce se impun pre-tratament sau post-tratament. Şi încă un lucru important - comunică permanent cu pacientul şi cu rudele acestuia, le oferă suport moral şi informaţii despre efectele tratamentelor şi despre cum pot fi ele combătute.

Câţi pacienţi oncologici aţi ajutat până în prezent? Câţi dintre aceştia sunt femei?

Victoria Asanache: Am ajutat peste 1.000 de pacienţi cu diverse afecţiuni canceroase, vârste şi statusuri sociale. Dintre aceştia peste 80-85% sunt femei. Poate şi pentru faptul că femeile sunt mai curajoase privind vizita la medic. În general, pacienţii bărbaţi ţin să-mi spună la prima întâlnire că n-au fost bolnavi, n-au fost la medic şi evident, nu înţeleg cum de se întâmplă de s-au îmbolnăvit tocmai acum!

Cum aţi început să lucraţi cu pacienţii bolnavi de cancer? A existat un factor (o întâmplare, un eveniment) care a declanşat această schimbare în viaţa dumneavoastră?

Victoria Asanache: Eu sunt absolventă a Institutului Politehnic, nici nu mă gândeam că voi ajunge să fac ceea ce fac astăzi. În anul 2002, în urma unui interviu am ajuns să lucrez la Fundaţia Renaşterea, prima fundaţie ce a dezvoltat programul de depistare precoce a cancerului de sân în România.

Întâmplarea a făcut ca tot atunci să am o întâlnire cu cei de la PeaceCorps, în timpul căreia am descoperit această nouă meserie care mi-a schimbat cursul vieţii. Din acel moment mi-am găsit vocaţia şi m-am gândit că aş putea să fac navigarea pacienţilor. În anul 2008, când am făcut cursul, aveam deja 6 ani de când făceam acest lucru în fundaţie şi în Institutul Oncologic Bucureşti, iar cursul a venit ca o recunoaştere că sunt navigator, deşi nu mă numeam aşa!

Care este prima frază sau propoziţie de încurajare pe care o rostiţi unei paciente bolnave de cancer care vine pentru prima dată la dumneavoastră?

Victoria Asanache: "Cancerul este o boală ca toate celelalte boli!"

Povestiţi-mi pe scurt ce v-a determinat să vă înscrieţi la cursurile de navigaţie ale profesorului Harold Freeman din SUA. Ce fel de lucruri aţi învăţat acolo?

Victoria Asanache: În cadrul unei vizite a celor din conducerea fundaţiei unde eram angajată, la Institutul de navigaţie al Prof. Freeman, ei au povestit despre munca mea cu pacienţii oncologici. Profesorul a spus că ar fi curios să mă cunoască şi a solicitat pentru mine o bursă statului american! Şi uite aşa am ajuns să fac această şcoală şi să port numele de navigator!

Care a fost cel mai frumos lucru pe care vi l-au spus pacienţii pe care îi consiliaţi?

Victoria Asanache: Cei mai mulţi mă numesc îngerul lor păzitor! Într-o zi, un bătrân de peste 80 de ani mi-a strigat în holul Institutului Oncologic Bucureşti că sunt "bulgărele lui de sănătate".

Dumneavoastră sunteţi singurul navigator practicant din România. De ce credeţi că nu sunt şi alte persoane care să fie dispuse să ajute - la fel ca şi dvs. - pacienţii bolnavi de cancer?

Victoria Asanache: Această meserie este foarte grea pentru că trebuie să ai disponibilitatea, inclusiv sufletească, 24 de ore, 7 zile din 7. Trebuie să fii oricând alături de pacienţii pe care îi orientezi, să răspunzi la telefon inclusiv noaptea şi să mergi la spital oricând te cheamă un suferind, indiferent de ceea ce faci în viaţa personală. Trebuie să te dedici mereu, însă, cel mai greu este să reuşeşti să te detaşezi. Am avut o persoană care a vrut să înveţe să fie navigator, dar după câteva luni a cedat pentru că se implica emoţional în fiecare caz prea mult. Detaşarea nu este o treabă uşoară. Problemele şi suferinţa pacienţilor ajung să te afecteze foarte tare.

Oamenii pe care îi întâlniţi vor să înţeleagă mai bine diagnosticul crunt pe care l-au primit - cancer. Cum îi ajutaţi să gestioneze lucrurile în toată perioada de tratament - nu doar pe plan medical, cât şi emoţional? Cum îi încurajaţi?

Victoria Asanache: Sinceritatea este foarte importantă în relaţia dintre navigator şi pacienţi. Dacă încurajezi un om cu şanse minime de supravieţuire, de fapt, nu îl ajuţi deloc. De asemenea, psihicul şi structura psihică ale pacienţilor sunt esenţiale. Dacă un pacient cu diagnostic de cancer este puternic psihic, vrea să lupte şi este motivat să trăiască, o va face şi fără încurajările mele. Va avea nevoie doar de suportul meu informaţional şi de mine când încep efectele adverse ale tratamentelor, să-i explic prin ce trece şi să îl ajut să depăşească acele momente. Dacă, însă, pacientul este demoralizat şi nu mai doreşte să lupte cu boala, atunci nici încurajările mele nu îşi ating scopul.

Unde vă pot găsi femeile din România dacă vor să apeleze la dumneavoastră?

Victoria Asanache: În acest moment navighez pacienţi la Institului Oncologic Bucureşti, la Spitalul Clinic Sfânta Maria din Bucureşti şi la Donna Medical Center, Centru de Excelenţă în Diagnosticarea Afecţiunilor Mamare şi Ginecologice. La Centrul de Excelenţă este vorba de navigarea pacienţilor oncologici, dar şi a pacienţilor care se luptă cu afecţiuni diverse. De asemenea, tot aici sunt la dispoziţia doamnelor care vor să ştie ce să facă pentru a se menţine sănătoase.

Credeţi că există un lucru pe care un pacient bolnav de cancer nu trebuie să îl uite dacă vrea să învingă această boală?

Victoria Asanache: Da, pacienţii, dar mai ales cei bolnavi de cancer trebuie să aibă mereu în minte că totul este posibil, deci şi vindecarea!