Cum poate un barbat sa fie speriat de o relatie? Ce sperie in aceasta imagine? Sa le luam pe rand – in primul rand este vorba despre nevoia de putere si de a fi destept. Pentru ce ii trebuie putere? Puterea ofera o compensatie, ofera o imagine pozitiva despre sine si, de multe ori, este o compensatie pentru diferite alte lipsuri, de afectiune, de tandrete, etc. Alteori dorinta sau nevoia de putere vine dintr-o identificare cu o imagine mai efeminizata. Puterea este asociata cu masculinul. Precizez ca nu cu barbatul, ci cu masculinul. In perioada actuala asistam la o uniformizare a sexelor dar acest proces are ca si consecinta o anumita pierdere a feminitatii.
A fi destept, a iti merge mintea este o alta trasatura adaptativa, prin care reusim sa rezolvam diferite situatii. Aceasta capacitate de a fi destept, de a fi rational este si o formula de adaptare la absenta unor relatii. Un copil care este foarte destept, care stie de toate are de obicei dificultati de adaptare la relatiile cu ceilalti. Un om foarte destept, foarte logic, traieste intr-o lume a problemelor logice. In aceasta lume logica ceea ce este exclus este afectivul, irationalul, omul de aproape care este mai curand perceput ca „un ceva de rezolvat prin logica si nu ca persoana care contine, protejeaza, are nevoi, etc.
Nevoia de putere si de desteptaciune este, de multe ori, mai mult o modalitate de a compensa lipsa relatiilor autentice, adica acele relatii pe care le poti crea, in care te poti exprima spontan, etc. Aceste relatii sunt autentice. Pentru a le avea, nu este necesar sa fii nici foarte puternica si nici foarte desteapta.
Se investeste mult in aceste doua criterii – desteptaciune si putere. Ele sunt foarte promovate de societatea actuala, sunt evidentiate, aceste persoane sustin reviste si propun modele. Dar ceea ce scapa destul de usor este consumul interior, suferinta de multe ori, sacrificiul pentru a obtine aceste lucruri. In numele lor se sacrifica multe stari de bine, se renunta la spontaneitatea personala pentru a le realiza.
Unele persoane au o inteligenta sclipitoare, altele au o anumita putere dar daca nu se intampla nici una, nici alta? Daca nici nu esti prea inteligenta si nici nu esti puternica? Atunci prin model risti sa nu iti valorifici avantajele ci mai curand sa te incadrezi in medie, punandu-te intr-o stare de stress pentru ca problemele pe care ti le asumi, te depasesc.
Partenerii nu reactioneaza la imagine ci la cum esti de fapt, la ceea ce este profund in tine.
Uneori pot reactiona la imagine dar daca relatia nu se realizeaza prin participarea autentica a ambilor, atunci ea nu are cum sa existe. Imagineaza-ti ca barbatul de langa tine isi doreste o femeie desteapta si puternica. Tu incerci sa iti creezi aceasta imagine, nu neaparat pentru el, cat pentru tine si atunci, se intampla ca in timp sa va prindeti amandoi ca este in neregula ceva. Inerent apare despartirea, inerent apare separarea si tot felul de nemultumiri. Daca barbatul asa isi doreste si sunt suficienti barbati care isi doresc o femeie capabila sa ii protejeze prin puterea ei, atunci el se va relationa cu ceea ce este profund in tine. Dar pentru asta este necesar ca tu sa simti cu adevarat lucrurile acestea si nu sa lupti pentru un ideal al tau – puterea si/sau desteptaciunea - pe care sa-l promovezi pana la capat.
Cele mai multe ”sperieturi” sunt aparent motive, in fapt este vorba despre a fi intr-un fel, a avea un ideal diferit de acest fel iar relatia sa nu mearga pentru ca este una in realitatea celuilalt si nu la nivel de ideal. Iar aceasta situatie este frecventa. Relatiile autentice presupun participari autentice iar idealul nu este autentic, ci imaginar.
Cum iti dai seama ca e pregatit pentru o relatie serioasa?
Cine duce gunoiul?
