Specialiştii explică disponibilitatea de a împărţi resursele de hrană

În mijlocul pandemiei, numeroşi oameni se arată reticenţi când vine vorba de a împărţi resursele de hrană cu alţii sau de a accepta ajutor în acest sens, reacţie generată de teama de contaminare.

Însă pentru indivizii cu un stil de ataşament caracterizat prin evitarea formării de legături personale strânse, această reticenţă există dintotdeauna.

"Când împărţim mâncarea, oferim încredere - asta arată că suntem dispuşi să renunţăm la resursele noastre şi că vrem să ne apropiem de cineva", explică Omri Gillath, profesor de psihologie de la University of Kansas. "Gândiţi-vă la aspectul psihologic al alimentelor de confort. Când oamenii sunt supăraţi sau stresaţi, mâncarea este o sursă de confort, de alinare. Credem că asta se datorează în parte legăturii dintre mâncare şi dragoste. Dacă te gândeşti la alăptat, bebeluşii primesc şi nutrienţii de care au nevoie şi căldura şi dragostea mamei, iar asta creează o legătură puternică între mâncare şi dragoste."

Gillath este co-autor al unei lucrări ce examinează legătura dintre împărţirea mâncării şi stilul de ataşament, publicate recent în jurnalul Appetite.

"Stilul de ataşament explică felul în care oamenii se leagă unii de alţii şi cum îşi reglează emoţiile", a completat Gillath. "Oamenii au un stil de ataşament bazat pe interacţiunile cu cei care i-au îngrijit în primele luni de viaţă - de regulă părinţii. Cele trei stiluri principale de ataşament sunt cel anxios, cel evitant şi cel sigur. Dacă ai avut părinţi insensibili şi intruzivi, fără o constanţă în grija acordată copilului, cel mai probabil eşti anxios. Dacă ai avut părinţi reci, care te-au respins, cel mai probabil ai dezvoltat un stil de ataşament evitant. Aceste diferenţe care apar destul de devreme în dezvoltarea individuui pot ajuta la a prezice numeroase comportamente relaţionale."

În urma studiului, cercetătorii au constatat că indivizii cu un stil de ataşament evitant sunt mult mai puţin dispuşi să aibă o relaţie şi să împartă resursele de hrană cu un potenţial partener care are preferinţe alimentare diferite.

În ceea ce priveşte indivizii cu un stil de ataşament sigur, aceştia au o tendinţă sporită de a oferi celor din jur o parte din propria porţie de hrană.

Nu în ultimul rând, s-a constatat că acei indivizi cu un stil de ataşament anxios sunt mult mai tentaţi să accepte hrana oferită de cei din jur.

Potrivit specialiştilor, acest studiu este extrem de util pentru a înţelege şi ajuta persoanele cu un stil de ataşament evitant în perioade de criză, cum este cea actuală, a pandemiei de coronavirus. În rândul acestora s-a identificat o tendinţă sporită de a refuza să împartă hrana cu partenerii şi apropiaţii. Ba mai mult, ataşamentul evitant îi determină pe indivizi să evite pe cât posibil situaţiile care îi obligă să gătească sau să mănânce alături de partener.