Va voi spune povestea uneia dintre cititoarele Feminis.ro, care se afla in fata unei alegeri dificile pentru ea. Simte ca a gresit, ar vrea sa isi indrepte greseala, dar nu stie cum sa o faca.
georgiana_mir a scris la 27 Ianuarie 2009 | 16:04
"Buna. Si eu trec printr-un moment destul de dificil si, daca cineva ma poate ajuta, il rog sa o faca sincer. Povestea mea: m-am indragostit de un tip acum 6 luni si am renuntat la o relatie de 6 luni pentru asta. Dar, din pacate, tipul nu este ceea ce parea a fi, numai "lapte si miere" si cu toate astea, acum 3 luni s-a mutat la mine acasa. Eu acum incep sa-mi dau seama ca am facut o greseala, iar tipul celalat, cu care am avut o relatie de 5 ani ma vrea inapoi. Voi ce ati face in locul meu, daca ati sti ca tipul pe care il cunosc de 6 luni nu ar avea unde sa se duca si ca saptamanile trecute a ramas fara serviciu?"
Voi ce ati face? Facutul a ceva sau altceva este, de multe ori, o capcana in care fiecare cade cu usurinta. Ma intreb daca nu cumva daca am lua lucrurile invers nu ar fi mai fi simplu – de ce sa faci ceva sau altceva. Sa fie acest „facut” altceva decat impulsivitate? Si ce este mai impulsiv decat sa incerci sa faci un ceva care este urgent. Ori asta presupune o tensiune interioara foarte mare ce nu mai poate exista decat ”in afara”, in lumea curenta. Facutul devine o presiune foarte mare, dar presiunea este ceva interior.
Tot aici se mai pune si tema alegerii. Sa constati ca faci o greseala este neplacut, dureros, apar regrete, apar nemultumiri fata de propria persoana. Este firesc sa fie asa. Tendinta de ”a face” te duce la ”corectarea greselii” care pare un lucru simplu, de bun simt. Ai gresit, suporti consecintele actiunilor tale si incerci sa corectezi eroarea ivita. Pare un comportament in acord cu ceea ce simti si cu exteriorul. Se pare ca nu este asa de simplu. Iar viata rareori ne ofera situatii simple.
Daca se corecteaza eroarea apare o problema – el nu are unde sa stea si nici nu are bani. In consecinta, o corectare ar presupune lasarea pe drumuri a unei persoane. Pare pentru Georgiana ceva ce nu poate sa fie acceptat.
- Legatura de vecinatate
Exista cupluri care nu locuiesc impreuna si exista vecini care nu sunt un cuplu. Una este sa vorbesti despre despartire cu un partener si alta este sa rezolvi o problema financiara sau imobiliara cu cineva.
Problema Georgianei pare sa fie ca nu este convinsa ca este intr-un cuplu dar nici in afara lui cu el. Ea se afla ”intre” cele doua ipostaze. Alegerea este in mod clar a ei. Daca doreste un cuplu cu el, atunci va vedea problema locativa si financiara simplu – doi oameni care constituie un cuplu au aceste probleme si cauta impreuna solutii. Daca se afla in afara legaturii de cuplu atunci este vorba despre un om care are anumite probleme financiare si una de spatiu. Daca persoana este un prieten atunci probabil ca va proceda asa cum procedeaza cu prietenii iar daca este un strain va proceda asa cum procedeaza cu strainii. Pare simplu...
... dar nu este pentru ca intervine ceva. Eu am senzatia ca apare vinovatia si / sau esecul. Iar acest sentiment de vinovatie, este posibil, sa o faca sa nu vada solutiile la probleme. Aici am depasit partea de ”facut”. Vinovatia pare sa fie virusul care o impiedica sa gaseasca o varianta de facut. Iar aici solutia ramane analiza acestei vinovatii. Ce este cu ea, cum a aparut, etc. sentimentul de vinovatie insoteste deseori perioadele de separare (oare cu ce am gresit, iata ca am gresit, etc.).
Atat timp cat exista sentimentul de vinovatie, orice ar face este sortit ”senzatiei de frustrare”. Daca ramane in cuplu va aparea nemultumirea pentru ea, daca actioneaza invers, va aparea nemultumirea ca a procedat astfel. Nu facutul este problema, ci ceea ce simte. In lucrul terapeutic, atentia va fi pe ceea ce simtim pentru ca ceea ce facem este consecinta a ceea ce simtim si atunci devine simplu pentru ca ceea ce simtim este clar.
tel: 0722 453 906
mail: [email protected]
cabinet online: http://www.webexperts.ro/cabinet
Romanii prefera sa flirteze online
Ai uitat sa flirtezi?
